Eduard Hellvig, în urmă cu șase ani: Mandatul șefului SRI ar trebui limitat la 10 ani/ Prea multă putere poate dăuna democrației / Proiectul de lege al SRI face aproape imposibil de demis un șef de serviciu secret și nu îi limitează mandatul

Șeful Serviciului Român de Informații, Eudard Hellvig, declara în urmă cu șase ani, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, că mandatul unul șef de serviciui secret ar trebui să fie limitat la zece ani. ”Pentru că prea multă putere, întinsă pe foarte mulţi ani, poate dăuna democraţiei”, a declarat seful SRI, Eduard Hellvig pentru Evenimentul Zilei.

Aceste declarații au fost făcute după ce președintele Klaus Iohannis avusese consultări cu partidele pe tema noilor legi ale securității naționale. La șase ani distanță, proiectul de lege privind organizarea și funcționarea SRI transmis coaliției de către instituție nu prevede limitarea mandatelor șefului SRI la zece ani.

Potrivit proiectelor de legi ale securității naționale, demiterea directorului Serviciului Român de Informații și al directorului Serviciului de Informații Externe devine aproape imposibilă. Astfel, propunerea de demitere o poate face doar șeful statulului și nu mai poate fi inițiată de parlament, cum se întâmplă în prezent.

Șeful statului poate propune demiterea șefilor de servicii secrete numai în două situații: dacă aceștia încalcă un articol care prevede că nu pot face parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice pe timpul îndeplinirii funcţiei şi nu pot desfăşura activităţi de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcţii alese.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, dorește limitarea mandatelor SRI și SIE la cel mult ouă pe o durată de cinci ani fiecare, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful PSD.

Ce declara Eduard Hellvig în aprilie 2016:

• „Atunci când am fost în politică, m-am ocupat de proiecte strategice politice. Am renunţat la politică atunci când am luat decizia să accept funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, iar intenţia mea este să nu mai ocup nicio altă funcţie într-o instituţie publică din România. Cred că ar trebui stipulat în legislaţie, ca directorul unei asemenea structuri de informaţii să nu mai ocupe nicio funcţie publică în România timp de cinci ani după încheierea mandatului. Mai cred că, în noua legislaţie, ar trebui ca mandatul unui astfel de director să fie limitat, de exemplu la 10 ani. Pentru că prea multă putere, întinsă pe foarte mulţi ani, poate dăuna democraţiei”, a declarat seful SRI, Eduard Hellvig pentru Evenimentul Zilei.

Context

În prezent, șefii serviciilor secrete nu au un mandat limitat și nici un număr de mandate cât timp se pot afla în fruntea instituției. Potrivit Radio Europa Liberă, cel mai longeviv șef al unui serviciu secret este generalul Lucian Pahonțu, care îndeplinește funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază din decembrie 2005. El a fost numit în funcție în timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

Fostul șef al SRI, George Maior, a condus instituția între 4 octombrie 2006 și 27 ianuarie 2015. Provenit din PSD, Maior a devenit după plecarea de la SRI ambasador la Washington.

Din 2015, director al SRI este Eduard Hellvig, fost secretar general al PNL și deputat liberal.

Generalul Marcel Opriș s-a aflat în fruntea Serviciului de Telecomunicații Speciale între 7 decembrie 2005 și 1 august 2017. Conducerea SIE este asigurată, din iulie 2018, de fostul deputatul PSD Gabriel Vlase.

În pachetul de legi care se află în lucru nu există vreo prevedere privind limitarea mandatului directorilor SRI, SIE, STS sau SPP.

Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de 10 legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

”Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituții responsabile în parte, pachetul în deplinătatea sa se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze iar cred că nu mai târziu de o săptămână să putem să avem pachetul spre analiză și aprobare la nivelul guvernului astfel încât să fie înaintat Parlamentului”, declara premierul Nicolae Ciucă pe data de 27 mai.