Economia Ungariei a scăzut în 2023 cu 0,8%. Comparație cu România, care a avut o creștere de 2%

Economia maghiară s-a contractat cu 0,8% în 2023 față de 2022, potrivit datelor oficiale ale Institutului de Statistică, citate de publicația HVG. Spre comparație, economia României a crescut anul trecut cu 2%.

De remarcat că scăderea economiei Ungariei vine pe fondul blocării de către UE a unei părți însemnate a fondurilor europene din cauza nerespectării valorilor europene. În plus, economieia Ungariei e dominată de companii de stat și de companii deținute de oligarhi grupați în jurul premierului Viktor Orban și al partidului de guvernământ Fidesz.

Analiștii care au spus că 2023 este un an pierdut pentru economia maghiară au avut dreptate. Oficiul Central de Statistică tocmai a publicat prima estimare a variației anuale a PIB-ului și pe baza acesteia, anul trecut, performanța economiei maghiare a scăzut cu 0,8 la sută.

Din 1994, acesta a fost al patrulea an în care PIB-ul Ungariei a scăzut în comparație cu anul precedent. Precedenții ani cu scădere economică au fost 2009 – anul crizei financiare globale, 2012 – criza europeană și 2020 – anul în care a lovit pandemia Covid.

HVG amintește că în 2022, guvernul Orban estimase pentru 2023 o creștere de 4,1 la sută. Apoi, când bugetul a fost complet rescris la sfârșitul lui decembrie 2022 , guvernul a prognozat doar o creștere de 1,5 la sută.

În comparație cu Ungaria, România are încă salarii mici și regiuni întregi care au rămas în urmă, infrastructură precară și nu a văzut de decenii un spital nou, politici publice precare sau criticabile, suntem pe ultimele locuri la investițiile în Cercetare și pe harta digitalizării. Cu toate acestea, cifrele mari arată o evoluție economică mult mai bună după integrarea în UE. Pe când România a urcat pe scara economică, Ungaria pare să regreseze, în mandatul Orban, dominat de retorică naționalistă, populistă și anti-europeană.

• Citește aici o analiză Economedia despre competiția economică dintre România și Ungaria: comparație privind PIB, inflație, salarii, deficit, creștere economică, investiții străine