Economia Greciei creşte susţinut după un deceniu de probleme și ar putea înregistra un avans de aproape 3% în acest an

În urmă cu un deceniu, Grecia era în mijlocul unei crize a datoriilor devastatoare, marcată de ani de austeritate, dificultăţi şi nelinişti, însă acum oficialii şi investitorii spun că 2024 ar putea fi în sfârşit anul în care revenirea se va încheia, transmite Reuters, transmite Agerpres.

Prognozele arată că economia Greciei ar putea înregistra un avans de aproape 3% în acest an, apropiindu-se de mărimea pe care o avea în 2009, înaintea crizei, cu mult peste creşterea medie de 0,8% înregistrată de zona euro.

Costurile la care se împrumută Grecia sunt sub cele ale Italiei iar băncile care au fost salvate de stat în timpul crizei urmează să fie complet privatizate, pentru prima dată în ultimele decenii, o mutare care potrivit unor mari investitori reprezintă semnalul final al normalităţii.

„Sfârşitul participaţiei statului e un punct de cotitură”, spune Wim-Hein Pals, de la managerul de active Robeco, după ce recent a cumpărat acţiuni la băncile greceşti.

Relansarea Greciei, a cărei criză a datoriilor ameninţa să destrame întreaga zonă euro, este, cel puţin pe hârtie, una puternică. Acum, Grecia se confruntă cu o nouă problemă: să fie ţinută pe loc de stagnarea din ţările importante din zona euro, care odinioară au impus oficialilor de la Atena reforme economice dureroase.

După mai mulţi ani în care a fost exclusă de pe pieţele financiare internaţionale, Grecia şi-a redobândit ratingul din categoria investment grade în 2023. Iar luna trecută, când fondul de sprijin al statului a ieşit din capitalul Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, vânzarea a fost suprasubscrisă de opt ori.

Cu toate acestea, există în continuare provocări. Scăderea natalităţii şi deficitul de mână de lucru ameninţă perspectivele pe termen lung iar înmulţirea dezastrelor climatice, precum incendii de vegetaţie şi inundaţii, au pus presiune asupra finanţelor guvernamentale.

Mulţi greci obişnuiţi spun că nu văd diferenţe majore de pe urma relansării economiei iar analiştii susţin că va mai dura ceva timp până când vor fi văzute beneficiile. Pentru a-şi asigura creşterea pe termen lung, Grecia trebuie să se diversifice dincolo de motoarele economice tradiţionale precum turismul, imobiliarele şi serviciile.

Peste jumătate din investiţiile străine directe în Grecia, care în 2022 s-au ridicat la 7,5 miliarde de euro, au venit din ţările din nordul Europei, precum Franţa şi Germania, care acum se chinuie cu o creştere slabă. Exporturile greceşti, precum produse agricole, carburanţi şi produse farmaceutice, din care două treimi merg în UE, au scăzut cu aproape 9% anul trecut. Creşterea economică a încetinit la 2% în 2023, parţial şi din cauza problemelor economice din statele vecine.

„Estimările de creştere redusă din Europa afectează Grecia în două modalităţi. Prin presiunile asupra exporturilor şi prin costul mai mare al banilor”, spune Nikos Vettas, director la centrul de reflexie IOBE. Potrivit acestuia, Grecia trebuie să dezvolte sectoare unde investiţiile sunt pe un termen mai lung, „precum proiectele de infrastructură şi sectorul manufacturier”.

Pentru mulţi greci, revenirea economică nu s-a tradus prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Rata şomajului rămâne peste pragul de 10%, al doilea cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce PIB-ul per capita în termeni de PPS este unul din cele mai mici din blocul comunitar. Salariul mediu lunar de 1.175 de euro este cu 20% mai mic decât era în urmă cu 15 ani.

Sindicatele din Grecia au organizat miercuri o grevă generală care a paralizat transportul şi sute de oameni au ieşit pe stradă pentru a cere salarii mai mari. Unii oameni nu şi-au revenit încă după ce au pierdut totul când economia s-a prăbuşit.

Un exemplu este Periklis Fryganas care în 2009 a contractat un împrumut pentru a-şi extinde atelierul de reparaţii de motociclete din Atena. Însă criza i-a redus cifra de afaceri cu 90% în următorii şase ani astfel că în 2020 a fost nevoit să închidă definitiv atelierul. Recent, Fryganas şi-a pierdut şi apartamentul pe care l-a utilizat ca garanţie pentru împrumut. „Criza a distrus mulţi oameni şi eu sunt unul dintre ei. Lucrurile s-au îmbunătăţit numai pentru cei bogaţi”, spune Fryganas.