După 12 ani, este reumplut Barajului Leşu, printr-un proiect finanțat din PNRR / Lucrările se vor finaliza în august

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prefectura Bihor anunță finalizarea acumulării Sălard, singurul polder din România finanțat prin PNRR, și reluarea procesului de reumplere a Barajul Leșu. după o pauză de 12 ani.

„Am însoțit o delegație condusă de vicepremierul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu și directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, pentru a verifica stadiul proiectelor finanțate prin PNRR în județul nostru. Am vizitat împreună două obiective hidrotehnice esențiale pentru siguranța bihorenilor”, spune prefectul Marcel Daniel Dragoș, enumerând:

• Acumularea Sălard (Finalizată): Este o investiție unică la nivel național, care utilizează soluții digitale de ultimă generație pentru monitorizarea râului Barcău. Pe lângă rolul de protecție, proiectul a permis refacerea ecosistemului prin crearea unei zone umede de 6 hectare.
• Barajul Leșu (70% execuție): Un proiect de anvergură (peste 200 mil. lei) și singura investiție de acest tip din România finanțată prin PNRR. După 11 ani, am început etapa istorică de reumplere controlată a lacului. Estimăm finalizarea lucrărilor în iulie 2026.

Ambele proiecte sunt investiții strategice care contribuie atât la protejarea populației și a infrastructurii împotriva riscurilor hidrologice în perioade de secetă, cât și la dezvoltarea turismului și a comunităților din zonă, cât pentru tot  județul Bihor. „Implementarea lor cu succes demonstrează capacitatea administrației și a instituțiilor implicate de a valorifica eficient fondurile europene în beneficiul comunităților locale”, a transmis prefectul.

În prima etapă lacul va acumula treptat aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, în jur de 15% din capacitatea lacului, proces care ar putea dura circa două luni, în contextul perioadei secetoase. Ulterior, vor fi monitorizaţi versanţii şi stabilitatea zonei pentru a preveni eventuale alunecări de teren sau alte probleme tehnice, înainte ca volumul să fie crescut spre capacitatea normală şi o suprafaţă de aproximativ 150 de hectare.

Autorităţile estimează că, în condiţii hidrologice normale, până în iarnă lacul ar putea ajunge aproape de nivelul maxim, de circa 30 de milioane de metri cubi. Oficialii susţin că această rezervă va asigura alimentarea cu apă pentru Oradea şi pentru alte comunităţi din zonă, contribuind atât la combaterea efectelor secetei, cât şi la protecţia împotriva inundaţiilor.

Pe lângă importanţa strategică pentru resursele de apă, proiectul este văzut şi ca un impuls pentru dezvoltarea turistică a zonei Munţii Apuseni, în contextul modernizării infrastructurii rutiere din regiune.

Constructorii au anunţat că au început şi lucrările la scara pentru peşti, o lucrare complexă, unicat în ţară, care va permite traversarea barajului de către populaţiile de peşti. Reprezentanţii şantierului au precizat că la realizarea ei contribuie specialişti din mai multe state europene.   

Vicepremierul Tanczos Barna a afirmat că lucrarea de la Barajul Leşu „impresionează prin complexitate şi prin volum”. „Ambele se datorează echipelor tehnice şi vreau să-i felicit pe cei de la ABA Crişuri şi echipei sale, în tot ce înseamnă proiectare, să mulţumesc companiilor implicate în realizarea lucrării, care mai au două luni de muncă asiduă, precum şi doamnei ministru şi celor de la minister, pentru susţinerea continuă în momentele în care nimeni nu mai credea că o lucrare prin PNRR de o asemenea anvergură poate fi finalizată la sfârşitul lunii august”, a declarat vicepremierul, citat de Agerpres.

Ministrul interimar al Mediului a subliniat că Barajul Leşu este unul dintre cele mai importante proiecte rămase în finanţarea prin PNRR şi a apreciat eforturile echipelor tehnice şi ale constructorilor pentru menţinerea investiţiei în programul european. „Este vorba de aproximativ 250.000 de români care vor fi ajutaţi de lucrările de la Sălard şi barajul de la Leşu. Sunt două lucrări cheie care vor asigura, pe de-o parte, apărarea împotriva inundaţiilor, dar şi accesul la apă, pentru că vorbim inclusiv de o componentă esenţială de acces la apă”, a afirmat aceasta, citată de Agerpres.

Diana Buzoianu a subliniat că astfel de investiţii sunt esenţiale, criticând pierderea unor fonduri europene în ultimii ani. „Din păcate, în ultimii ani au fost pierdute uriaşe bugete alocate care ar fi putut să vină din fonduri europene. Lucrările de astăzi, de la Sălard şi de la Leşu, ne arată că, cu un management responsabil, cu conduceri care să prioritizeze lucrările, se pot accesa banii”, a spus aceasta.