G4Media.ro

Dreapta populistă/radicală/extremă din Europa obține succes după succes. Care este situația pe…

Foto: Facebook Marine Le Pen/Giorgia Meloni/Jimmie Akesson

Dreapta populistă/radicală/extremă din Europa obține succes după succes. Care este situația pe ansamblu a dreptei “îndepărtate” în Europa?

Rezultatele aproape complete ale alegerilor parlamentare din Italia indică o victorie a alianței de “centru-dreapta” (denumirea care apare pe site-ul cu rezultate al ministerului de interne) cu circa 44%, care va avea majorități absolute în ambele camere ale parlamentului de la Roma.

În cadrul acestei alianțe, partidul de frunte, cu 26%, este Frații Italiei (FdI), condus din 2014 de Giorgia Meloni, care are toate șansele să devină prima femeie prim ministru al Italiei. FdI este cea mai recentă (2012) reincarnare a Mișcării Sociale Italiene (MSI), continuatoarea Partidului Național Fascist și apoi a Partidului Republican Fascist, ambele conduse în perioada 1921 – 1945 de Benito Mussolini, întemeietorul fascismului italian.

Aliații lui Meloni sunt Lega, un partid anti-imigrație condus de fostul ministru de interne Matteo Salvini și Forza Italia, înființat de magnatul presei Silvio Berlusconi, prim ministru al Italiei în trei rânduri.

Meloni a devenit militantă MSI acum 30 de ani și nu și-a ascuns niciodată simpatia față de Mussolini. Ea are un discurs ferm anti-imigrație, anti-avort, anti-LGBT, descriindu-se drept “conservatoare”.

În ultima vreme ea a renunțat la ideea ieșirii Italiei din Uniunea Europeană, militând în schimb pentru o Europă confederală. De asemenea, ea a renunțat la orice referiri la trecutul fascist, spunând că se concentrează pe viitor și a epurat partidul de neo-fasciști zgomotoși, recent suspendând un candidat în alegeri care își declarase cu ani în urmă admirația pentru Hitler. Mussolini este trecut sub tăcere, dar nu renegat de FdI.

Prin această victorie, FdI devine cel mai mare partid al dreptei populiste/radicale/extreme din Europa Occidentală, titlu deținut până acum de Partidul Popular Elvețian, cu 25%.

Iar victoria FdI în alegerile din Italia survine la numai două săptămâni după rezultatul excelent al partidului Democrații Suedezi (SD), clasat al doilea în alegerile parlamentare cu 20,5% și 73 de mandate din cele 349 ale Riksdag (parlamentul unicameral al Suediei).

Ca urmare, SD își va acorda sprijinul unui nou guvern al dreptei “burgheze” condus de liderul Moderaților, Ulf Kristersson. SD, condus de Jimmie Akesson, a fost fondat în urmă cu 35 de ani prin unirea unor organizații neo-naziste și, la fel ca FdI, a fost de-diabolizat de liderul său prin eliminarea neo-naziștilor. Și la SD discursul anti-imigrație este la loc de frunte într-o țară în care imigranții reprezintă 14% din populație.

În sfârșit, sau mai bine zise startul succeselor dreptei populiste/radicale/extreme din Europa Occidentală în 2022 a fost dat de Reunirea Națională (RN) în Franța care a obținut 18,7% și 89 de mandate din cele 577 ale Adunării Naționale, în condițiile unui mod de scrutin care nu-l avantajează (majoritar uninominal cu două tururi), devenind al doilea partid ca mărime după Renaissance – Renaștere, partidul pro-prezidențial.

Și aici lidera sa, Marine Le Pen, a desfășurat o operațiune de succes de de-diabolizare, excluzându-l din partid pe fondatorul acestuia și propriul ei tată, Jean Marie Le Pen. RN a devenit în aparență un partid respectabil, care a anunțat că va face o opoziție constructivă și până acum se arată mult mai prezentabil decât Franța Nesupusă, partidul stângii radicale care tinde să introduce anarhia în Adunarea Națională.

Trebuie reamintită și victoria sau mai bine zis triumful Fidesz în alegerile parlamentare din Ungaria (al patrulea succes consecutiv în 12 ani), Partidul condus de Viktor Orban a alunecat în permanență de la liberalismul anilor ’90 la conservatorism și acum al un populism iliberal care a determinat Parlamentul European să declare Ungaria ca nemaifiind o democrație funcțională.

Dreapta populistă se mai află la putere și în Polonia, unde partidul Lege și Dreptate deține majoritatea absolută în camera inferioară a parlamentului, Seim, și duce o politică asemănătoare Fidesz, exceptând apropierea de Rusia, unde Orban se aseamănă cu alți lideri ai dreptei populiste, ca Le Pen sau Salvini.

Una dintre regiunile unde ascensiunea dreptei populiste/radicale/extreme este un fenomen nou este Peninsula Iberică, unde Chega a devenit primul partid de acest gen care intră în parlamentul portughez de la căderea regimului autoritar de dreapta în 1974, iar în Spania VOX este în poziția de a deține balanța puterii în mai multe adunări regionale și este posibil să se îndrepte către o astfel de situație și după viitoare alegeri parlamentare.

Iată un tablou complet al partidelor dreptei populiste/radicale/extreme în parlamentele statelor europene (la parlamentele bicamerale, situația se referă la camera inferioară):

Austria Partidul Libertății (FPO) 16% 31 mandate (183)

Belgia Vlaams Belang (VB) 12% 18 (150)

Bulgaria Renaștere (RZ) 4,86% 13 (240)

Cehia Libertate și Democrație Directă (SPD) 9.6% 20 (200)

Cipru Frontul Național Popular (ELAM) 6,8% 4 (56)

Danemarca Partidul Danez al Poporului (DF) 8,7% 16 (179)

Elveția Partidul Popular Elvețian (SVP) 25,6% 53 (200)

Finlanda Finlandezi Adevărați (PS) 17,5% 39 (200)

Franța Reunirea Națională (RN) 18,7% 89 (577)

Germania Alternativa pentru Germania (AfD) 10,3% 83 (736)

Grecia Soluția Grecească (EL) 3,7% 10 (300)

Italia Frații Italiei (FdI) 26%, Lega 9%, rezultatele finale nu au fost încă declarate

Norvegia Partidul Progresului (FRP) 11,7% 21 (169)

Polonia Partidul Legii și Dreptății PiS 43,6% 235 (460), Confederația Libertății și Independenței (KONFEDERACJA) 6,8% 11

Portugalia Chega (CH) 7,2% 12 (230)

România Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 9% 27 (330)

Slovacia Partidul Popular Kotleba 8% 17 (150)

Spania VOX 15,1% 52 (350)

Suedia Democrații Suedezi (DS) 20,5% 73 (349)

Rusia Partidul Liberal Democrat (LDPR) 7,6% 21 (450)

Turcia Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) 11,1% 49 (600)

Țările de Jos Partidul Libertății (PVV) 10,8% 17 (150)

Ucraina Svoboda 2,2% 1 (450)

Ungaria Fidesz 54,1% 119 (199), Jobbik 9, Patria Noastră 6

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

8 comentarii

  1. S-a saturat lumea de excesele progresiste si neo-marxiste.

  2. Asta cam asa e..,.”Progresistii” sociopati aduc la putere astfel de partide…

  3. Fiecare societate are un ritm anume pentru a accepta, schimba, *inghiti* diverse , etc. Privind simplu la noi in tara oltenii sunt mai aprigi comparabil cu ardelenii dar prosti nu sunt nici unii si nici altii.
    Asa si cu Europa care are radacini vechi, traditii, stil de viata, etc.
    Mergi la un prieten si ii admiri casa dar nu vrei sa o faci pe a ta identic, vrei doar anumite parti.. culoare si textura, design, etc.
    Asa si cu societatile nu toate vor si accepta anumite impuneri.
    Fiecare om are niste repere si daca ii fortezi mana prea mult si gaseste o supapa, isi asuma riscul si iti da flit chiar daca tu crezi ca asa este bine pentru el/ea.

  4. centru-dreapta peste tot in occident, asta e normalitatea, asteptam succesul republicanilor in s.u.a.

  5. Cine este extrema dreapta și stânga în Anglia sau America??!! Hai să ne dăm cu părerea??!!! Nivelul de trai și incultura naște monștri??!!

  6. gargara patriotardă a cîștigat. Decontul mai tîrziu.

  7. Văd că sunteți de acord cu extrema dreapta și care sunt listați în articol. Printre ei și AUR. Nu mai este putinist, plătit de Rusia.?

    • E vreo contradicție? Le Pen și Salvini – pe listă – n-au primit bani de la Putin? Și unde scrie că AUR a primit bani de la Rusia?