Două extreme ale prezidențialelor: În țară, cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă; în diaspora au votat mai mulți români decât la toate scrutinele din 1992 până în 2014, cumulat

În 1992, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au venit să voteze 12.496.430 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 76,29% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La al doilea tur, s-au prezentat la urne 12.153.810 de votanţi, adică 73,23% din total, potrivit alegeri.roaep.ro. Câștigător a fost tot Ion Iliescu, care l-a învins pe Emil Constantinescu cu scorul de 61,4% (7,3 milioane de voturi) vs. 38,6% (4,6 milioane de voturi).

La următorul scrutin prezidenţial, cel din 1996, în primul tur au fost prezenţi la urne 13.088.388 de cetăţeni cu drept de vot, adică 76,01% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La cel de-al doilea tur, şi-au exprimat opţiunea 13.078.883 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 75,90% din total. Alegerile au fost câștigate de Emil Constantinescu, care și-a luat revanșa în fața lui Iliescu cu scorul de 54,4% (7,05 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,9 milioane de voturi).

În anul 2000, la primul tur de scrutin prezidenţial au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31%. La cel de-al doilea tur, s-au prezentat la urne 10.184.715 de români, adică 57,50% din totalul alegătorilor. A fost anul în care Ion Iliescu a revenit, pentru a treia oară, la Palatul Cotroceni, după ce l-a învins pe extremistul Corneliu Vadim Tudor cu 66,8% (6,69 milioane de voturi) vs. 33,1% (3,32 milioane de voturi).

Următoarele alegeri pentru Preşedintele României au avut loc în 2004. La primul tur, au votat 10.794.653 de cetăţeni români, adică 58,51% din total. La turul al doilea, totalul alegătorilor prezenţi la urne a fost de 10.112.262, ceea ce a însemnat o prezenţă de 55,21%. Traian Băsescu s-a impus în fața candidatului PSD, Adrian Năstase, cu scorul de 51,2% (5,12 milioane de voturi) vs. 48,7% (4,88 milioane de voturi).

La primul tur al prezidenţialelor din 2009, la urne au fost 9.946.748 de cetăţeni, adică 54,37% din total. La cel de-al doilea, au venit să-şi exprime votul 10.620.116 de cetăţeni, reprezentând 58,02% din total. Traian Băsescu a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte, după ce l-a învins pe Mircea Geoană, candidatul PSD, cu scorul de 50,3% (5,27 milioane de voturi) vs. 49,6% (5,2 milioane de voturi) – o diferență de doar 70.321 de voturi.

La precedentele alegeri prezidenţiale, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18%. În turul doi, au venit să voteze 11.719.344 de cetăţeni români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi în liste. Din nou, candidatul PSD, Victor Ponta, a fost învins la urne de către Klaus Iohannis, care s-a impus cu scorul de 54,4% (6,28 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,26 milioane de voturi).

În schimb, prezidențialele din 2019 au marcat un record negativ de prezență, atât în turul 1, cât și în turul 2. Astfel, pe 10 noiembrie s-au prezentat la urne, în țară și în diaspora, 9.359.036 de cetățeni români cu drept de vot, ceea ce reprezintă 51,37% din total. Deși la turul al doilea mobilizarea a fost ceva mai bună în țară și exemplară în diaspora, per total prezența se situează la coada clasamentului: au votat 9.953.659 dintre români, reprezentând 54,46% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În schimb, situația este cu totul diferită dacă analizăm separat prezența la urne a românilor din diaspora. La turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2019 au votat aproape un milion de oameni, mai exact 944.077. Este un record absolut de prezență la vot a românilor din afara granițelor, fiind mai mulți votanți decât la toate celelalte scrutine cumulat. Recordul precedent fusese stabilit la turul 1, care a avut loc pe 10 noiembrie: 675.348 de votanți în diaspora.

Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din urmă cu zece ani. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.