Două extreme ale prezidențialelor: În țară, cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă; în diaspora au votat mai mulți români decât la toate scrutinele din 1992 până în 2014, cumulat
Turul doi al alegerilor prezidențiale a marcat două recorduri la capitolul prezența la urne: în vreme ce în țară s-a înregistrat cea mai slabă prezență din istoria post-decembristă a scrutinului pentru Cotroceni, diaspora s-a situat la polul opus: pe lângă recordul absolut de prezență, la secțiile de votare din afara granițelor au mers mai mulți români decât la toate celelelalte alegeri prezidențiale cumulat.
Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot, procent care nu a mai fost niciodată egalat. Dintre aceștia, peste 85% (12,2 milioane) l-au votat pe Ion Iliescu.
În 1992, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au venit să voteze 12.496.430 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 76,29% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La al doilea tur, s-au prezentat la urne 12.153.810 de votanţi, adică 73,23% din total, potrivit alegeri.roaep.ro. Câștigător a fost tot Ion Iliescu, care l-a învins pe Emil Constantinescu cu scorul de 61,4% (7,3 milioane de voturi) vs. 38,6% (4,6 milioane de voturi).
La următorul scrutin prezidenţial, cel din 1996, în primul tur au fost prezenţi la urne 13.088.388 de cetăţeni cu drept de vot, adică 76,01% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La cel de-al doilea tur, şi-au exprimat opţiunea 13.078.883 de cetăţeni cu drept de vot, reprezentând 75,90% din total. Alegerile au fost câștigate de Emil Constantinescu, care și-a luat revanșa în fața lui Iliescu cu scorul de 54,4% (7,05 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,9 milioane de voturi).
În anul 2000, la primul tur de scrutin prezidenţial au votat 11.559.458 de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31%. La cel de-al doilea tur, s-au prezentat la urne 10.184.715 de români, adică 57,50% din totalul alegătorilor. A fost anul în care Ion Iliescu a revenit, pentru a treia oară, la Palatul Cotroceni, după ce l-a învins pe extremistul Corneliu Vadim Tudor cu 66,8% (6,69 milioane de voturi) vs. 33,1% (3,32 milioane de voturi).
Următoarele alegeri pentru Preşedintele României au avut loc în 2004. La primul tur, au votat 10.794.653 de cetăţeni români, adică 58,51% din total. La turul al doilea, totalul alegătorilor prezenţi la urne a fost de 10.112.262, ceea ce a însemnat o prezenţă de 55,21%. Traian Băsescu s-a impus în fața candidatului PSD, Adrian Năstase, cu scorul de 51,2% (5,12 milioane de voturi) vs. 48,7% (4,88 milioane de voturi).
La primul tur al prezidenţialelor din 2009, la urne au fost 9.946.748 de cetăţeni, adică 54,37% din total. La cel de-al doilea, au venit să-şi exprime votul 10.620.116 de cetăţeni, reprezentând 58,02% din total. Traian Băsescu a câștigat cel de-al doilea mandat de președinte, după ce l-a învins pe Mircea Geoană, candidatul PSD, cu scorul de 50,3% (5,27 milioane de voturi) vs. 49,6% (5,2 milioane de voturi) – o diferență de doar 70.321 de voturi.
La precedentele alegeri prezidenţiale, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18%. În turul doi, au venit să voteze 11.719.344 de cetăţeni români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi în liste. Din nou, candidatul PSD, Victor Ponta, a fost învins la urne de către Klaus Iohannis, care s-a impus cu scorul de 54,4% (6,28 milioane de voturi) vs. 45,5% (5,26 milioane de voturi).
În schimb, prezidențialele din 2019 au marcat un record negativ de prezență, atât în turul 1, cât și în turul 2. Astfel, pe 10 noiembrie s-au prezentat la urne, în țară și în diaspora, 9.359.036 de cetățeni români cu drept de vot, ceea ce reprezintă 51,37% din total. Deși la turul al doilea mobilizarea a fost ceva mai bună în țară și exemplară în diaspora, per total prezența se situează la coada clasamentului: au votat 9.953.659 dintre români, reprezentând 54,46% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
În schimb, situația este cu totul diferită dacă analizăm separat prezența la urne a românilor din diaspora. La turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2019 au votat aproape un milion de oameni, mai exact 944.077. Este un record absolut de prezență la vot a românilor din afara granițelor, fiind mai mulți votanți decât la toate celelalte scrutine cumulat. Recordul precedent fusese stabilit la turul 1, care a avut loc pe 10 noiembrie: 675.348 de votanți în diaspora.
Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din urmă cu zece ani. De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă prezenţa diasporei la tururile doi s-a dublat faţă de turul întâi.
La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători la circumscripţia electorală nr. 43 din străinătate, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora.
Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de votare în afara ţării.
În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate, în primul tur s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate.
La scrutinul din 2009, primul de după 1989 care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54.37 % (9.946.748 cetăţeni) şi de 58.02 % (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.
Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 se înregistrase la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare.
În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 – 176 de secţii, în 2000 – 152 de secţii, în 2004 – 153 de secţii, în 2009 – 294 de secţii, în 2014 – 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.
Prezidenţiale 1992: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 43.882
Prezenţă turul al doilea: 46.106
Secţii de vot în străinătate: 121
Prezidenţiale 1996: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 72.358
Prezenţă turul al doilea: 84.957
Secţii de vot în străinătate: 176
Prezidenţiale 2000: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 33.169
Prezenţă turul al doilea: 16.331
Secţii de vot în străinătate: 152
Prezidenţiale 2004: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 40.869
Prezenţă turul al doilea: 40.149
Secţii de vot în străinătate: 153
Prezidenţiale 2009: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 95.068
Prezenţă turul al doilea: 147.754
Secţii de vot în străinătate: 294
Prezidenţiale 2014: prezenţa în străinătate:
Prezenţă primul tur: 161.262
Prezenţă turul al doilea: 379.116
Secţii de vot în străinătate: 294
Sursa foto: Ambasada României în Danemarca
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
7 comentarii