”Două clanuri în luptă”: culisele confiscării companiilor din Turcia, o luptă pentru putere în interiorul regimului lui Erdogan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației franceze Les Echos, via Rador: În ultimele luni, sute de companii turcești au fost confiscate de stat și plasate sub controlul unei instituții aflate sub autoritatea președinției. O preluare a controlului care s-ar explica, cel puțin parțial, printr-o luptă pentru putere între două clanuri rivale din chiar interiorul regimului lui Recep Tayyip Erdoğan.

Mecanismul este întotdeauna același în Turcia. O companie este acuzată de „fraudă”, „evaziune fiscală” sau „spălare de bani”, înainte de a fi confiscată de stat și plasată sub tutela Fondului de asigurare a depozitelor de economii (TMSF), o instituție aflată direct sub autoritatea președinției turce. Conducătorii companiilor confiscate sunt demiși și plasați în arest preventiv, apoi înlocuiți cu „kayyum”, administratori numiți de guvern.

În ultimele luni, sute de companii turcești au fost plasate sub conducerea TMSF. Ele provin din sectoare precum mass-media, sportul, finanțele sau energia. În prezent, TMSF controlează aproximativ 1.123 de companii, are aproape 56.000 de angajați și deține active cumulate de 361,2 miliarde de lire turcești, adică 7,2 miliarde de euro. Acest lucru face din instituție un actor economic major al țării.

Printre cele mai recente companii plasate sub controlul său se numără conglomeratul Can Holding, cu activități diverse – de la media și porturi la educație și logistică – precum și Ciner Group, implicat în producția de sticlă și carbonat de sodiu, transport maritim și exploatări miniere.

Cele două conglomerate au făcut obiectul unor anchete judiciare și au fost plasate sub controlul TMSF în luna octombrie. La jumătatea lunii decembrie, alte șapte companii legate de platforma multimedia digitală GAIN au fost acuzate de „spălare de bani” și „pariuri ilegale”, înainte de a fi, la rândul lor, confiscate.

Fondat în 1983, Fondul de asigurare a depozitelor de economii avea inițial rolul de a proteja depozitele bancare și de a gestiona instituțiile financiare falimentare. Atribuțiile sale au fost însă extinse după tentativa de lovitură de stat din 2016, pentru care guvernul turc acuză mișcarea gülenistă, numită după confreria secretă condusă de predicatorul Fethullah Gülen, decedat în Statele Unite în 2024.

TMSF a servit puterii drept instrument represiv în epurările îndreptate împotriva güleniștilor. În urma puciului eșuat, aproape 1.300 de companii acuzate de legături cu această mișcare au fost confiscate și plasate sub controlul instituției. Aproape 600 dintre ele au fost returnate proprietarilor după finalizarea anchetelor judiciare, în timp ce altele au fost vândute sau lichidate.

Două clanuri se confruntă

O luptă internă pentru putere ar explica, cel puțin parțial, aceste confiscări de companii de către stat. În anturajul președintelui Recep Tayyip Erdoğan, două clanuri se confruntă pentru a se impune ca succesor al șefului statului. Unul este condus de fiul președintelui, Bilal Erdoğan, apropiat de influenta familie Albayrak, care deține, printre altele, grupul media Turkuvaz.

Celălalt clan îl susține pe actualul ministru de externe Hakan Fidan. Or, printre conglomeratele confiscate în ultimele luni se numără și instituții media favorabile acestuia. Este cazul canalelor HaberTürk, Show TV, Bloomberg HT și HT Spor, pe care Ciner Group le-a vândut către Can Holding în 2024.

„Obiectivul este înlăturarea conducerii acestor companii și instituții media, înlocuirea lor cu administratori, iar apoi, câteva luni mai târziu, revânzarea lor către grupuri favorabile unuia sau altuia dintre clanuri”, afirmă economista Deniz Ünal, cercetătoare la Centrul de studii prospective și informații internaționale (CEPII).

Companii apropiate de putere

Pe lângă confiscările de companii, și alte dosare judiciare recente ar putea fi explicate prin această luptă pentru succesiune în interiorul regimului lui Erdoğan. La 9 decembrie, prezentatorul și redactorul-șef al postului HaberTürk, Mehmet Akif Ersoy, a fost plasat în arest preventiv și face obiectul unei anchete pentru „consum de stupefiante”.

Această arestare nu este deloc întâmplătoare: jurnalistul era considerat apropiat de ministrul de externe. „Aceste confiscări vizează în principal companii apropiate de puterea islamo-conservatoare”, explică Deniz Ünal. „Conglomeratele laice, apropiate de opoziție, sunt deocamdată mai mult sau mai puțin cruțate. Dar, pe termen lung, și ele ar putea deveni ținte.”

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru