G4Media.ro

Două asociații ale magistraților cer Guvernului să publice imediat ultimul raport GRECO

Două asociații ale magistraților cer Guvernului să publice imediat ultimul raport GRECO

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Guvernului României să autorizeze publicarea imediată a ultimului Raport GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România, se arată într-un comunicat transmis joi.

„Așa cum este deja notoriu, în cadrul celei de a 87-a sesiuni plenare a GRECO, desfășurată între 22 și 25 martie 2021, a fost adoptat cel de-al doilea raport intermediar de conformitate aferent rundei a patra de evaluare – inclusiv un follow-up al raportului ad hoc (articolul 34) privind România, concluzionându-se că nivelul de conformitate cu recomandările GRECO a rămas „în general insuficient””, transmit reprezentanții asociațiilor de magistrați.

Comunicatul integral transmis de Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție:

Așa cum este deja notoriu, în cadrul celei de a 87-a sesiuni plenare a GRECO, desfășurată între 22 și 25 martie 2021, a fost adoptat cel de-al doilea raport intermediar de conformitate aferent rundei a patra de evaluare – inclusiv un follow-up al raportului ad hoc (articolul 34) privind România, concluzionându-se că nivelul de conformitate cu recomandările GRECO a rămas „în general insuficient”.

Față de interesul major al respectării de către România a angajamentelor asumate în calitate de membru al Consiliului Europei, solicităm Guvernului României să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO, acesta vizând și impactul modificărilor aduse legilor justiției în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupție din România.

Nu există și nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO. Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune reciproce.

Rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.

Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curților constituționale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituțională a Federației Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituțională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010).

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Pai daca da publicitatii raportul Greco, Stelian Ion e dat afara din guvern de Catzu, ca nu si-a dat el acordul.
    Asta-i noua deviza a lui Catzu: „sa fie transparenta, dar doar pentru ce vor PNL si serviciile, altfel va dam afara din guvern”.

    • Nici macar guvernul Dancila nu a ascuns rapoartele Greco. Sa vedem cat de transparent e de fapt guvernul PNL. Din ultimele clinciuri pe transparenta (publicarea datelor despre epidemie de catre Voiculescu), din secretomania de la inceputul epidemiei, cu informatii scoase cu clestele, din taraganarea si limitarea informatiilor publice disponibile pentru protejarea padurilor (SUMAL 2), eu nu vad la PNL decat o adversitate la transparenta cel putin la fel de mare ca a PSD-ului.

    • Cei care comentam aici ar trebui sa cunoaștem care sunt competențele celor care dețin functii în statul țării. Raportul Greco se refera la perioada 2017 – 2019. Perioadă în care majoritatea parlamentara PSD folosindu-se de o CCR, șantajabila și coruptibilă a revocat-o pe șefa DNA in mod abuziv. Oare ce ar putea sa spună premierul de azi cu privire la ce mișculații politice au fost făcute în perioada 2017-2019. Vă rog sa va puneți întrebarea: Unde au fost aceste 2 asociații ale magistraților în acei ani cănd a fost decapitată lupta anticorupție în România iar populația a fost intoxicata cu minciuni și fakenews-uri cu scopul de a o denigra pe Laura Koveși? De ce nu au luat atitudine atunci pentru a apăra adevărul? Azi mișcă din sprâncene unii judecători servili PSD-ului – care le-a dublat salariile cu tot atâtea bonusuri – cu scopul de a-l denigra pe premierul Cîțu, așa cum ne-am obisnuit să-l tot auzim pe semianalfabetul Ciolacu înjurându-l pe premier. Nu este treaba lui Cîțu să publice raportul Greco ci a instituției care supervizează justiția. Că nu guvernul a compromis actul de justitie în 2017-2019 ci ministri de justiție care au modificat legile în interesul politicienilor PSD. Dar în acea perioada când legile justiției au fost maltratate de politicieni nu am auzit să fi ieșit la rampă nici o Asociatie a maagistraților, nici un Forum ori vreo publicație din domeniul Juridic care să fi apărat legile ce au fost handicapate în folosul corupților politici. Nu a fost nici o reacție a magistraților când în parlament erau scăpați prin imunitate parlamentară de judecată politicieni care au comis fapte penale de ordin financiar ori de corupție. Deși și măturătorii de stradă știu că imunitatea se acorda strict pentru declaratii politice. Unde erau atunci judecătorii care azi ridica glasul ?

  2. Problema numărul 1, 2 şi 3 a „justiţiei” româneşti sunt magistraţii, adică neamurile, pilele şi securiştii. Mulţi dintre magistraţi sunt absolvenţi de fabrici de diplome, iar elementul decisiv al admiterii în magistratură este un „interviu” dubios, netransparent, care aduce mai mult a ritual de iniţiere în Cosa Nostra.

    Practic, în România sistemul de justiţie e atât de corupt şi atât de netransparent, încât poţi să fii şef de promoţie, jurist de succes, chiar doctor în drept, dar să fii refuzat fără un motiv clar la interviu. Probabil pentru că nu ai ochii lui tata, ochii frumoşi sau ochii albaştri.

    Iar rezultatele „justiţiei” din România sunt după chipul şi aseamănarea magistraţilor: mii de condamnări la CEDO, înfrăţire cu interlopii, dispreţ faţă de victime şi dosare istorice muşamalizate în văzul lumii. Sunt atât de multe, că nu pot fi enumerate.

    Magistratura românească a ajuns o castă închisă şi încuiată la minte. O spune CEDO, o spune GRECO, o spune Comisia Europeană, o spun toţi nefericiţii care au avut ghinionul să aibe de a face cu aceşti incompetenţi aroganţi.

    NOROC CĂ AVEM PENSII SPECIALE PENTRU ACESTE NULITĂŢI ABSOLUTE.

  3. Cîțu e cretin?! Da! Dacă Raportul GRECO este primit și ținut secret la Guvern că găsește Cîțu motive cu criza guvernamentala și pandemica, atunci Cîțu e un ticălos și ăsta e un alt motiv să nu mai fie susținut în funcție de nimeni.
    Nicio clipă nu am avut speranță că Cîțu va fi un premier adevărat.
    Dacă tot s-a spart buboiul, curățați infecția cu simț de răspundere, în caz contrar peste 2 luni vom avea o problemă și mai mare! Iohanis, ești conștient?!

  4. ,,au tratat in mod satisfacator 🙂 doar 4 din cele 13 recomandari,, …In ultimii 8 ani 🙂 NU au fost ,,dezbatute,, 6 recomandari ! 🙂 cine ar dori sa primeasca in fata un asemenea calificativ ? 🙂 daca le strica imaginea publica ? 🙂

  5. Impactul? DNA se mai ocupa doar de dosare de mita data sub forma de covrigi calzi sau shaorma, in cazurile severe.
    Nu mai exista infractiunea de abuz in serviciu.
    Firea cumpara otokar la pret de mertan si nu se ia nimeni de ea.

  6. stelian sa aiba grija, ca transparenta e doar daca nu e de la PNL

  7. de ce nu se publica direct pe net rapoartele astea? Nu de catre guverne ci de institutia care le face?

  8. România a plătit despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), începând din 2017 și până în martie 2021. Sumele au crescut considerabil de la an la an. Dacă în 2017 suma achitată a fost de aproximativ 2,64 de milioane de euro, în primele 3 luni ale acestui an România a plătit despăgubiri de peste 18 milioane de euro în urma proceselor pierdute la CEDO.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.