DOCUMENT Venituri de zeci de mii de lei pentru membrii consiliilor de administrație ai companiilor municipale din București / Cu sprijinul partidelor din CGMB, primarul interimar plafonează salariile și indemnizațiile conducerii

Membrii consiliilor de administrație (CA) din mai multe companii municipale aflate în subordinea Primăriei Capitalei încasează remunerații lunare brute între 5.300 și 23.200 de lei, potrivit unui document centralizator publicat pe 28 mai 2025 de Direcția Guvernanță Corporativă și studiat de G4Media.

Cea mai mare plată lunară este acordată celor șapte membri ai Consiliului de Administrație al Societății de Transport București (STB S.A.), fiecare primind 23.243 lei brut/lună, urmată de indemnizațiile de 20.193 lei ale membrilor CA de la Eco Igienizare București. Alte remunerații ridicate se regăsesc la Trustul de Clădiri Metropolitane – 14.230 lei, sau la Energetica Servicii București – 9.715 lei.

În cazul Trustului de Clădiri Metropolitane București (TCMB), deși compania nu mai derulează contracte notabile în București în 2025, numărul membrilor în consiliul de administrație a fost majorat în acest an de la 5 la 7, adică maximum permis de lege, Conform unui răspuns transmis către G4Media în luna iunie, în actualul CA figurează nume precum Gabriel Militaru, Paula Pasciuc (consilier local PSD la Sectorul 2) și Marius Mair (city manager al Sectorului 2).

Indemnizația la Parking București S.A. a crescut și ea anul acesta de 5.330 lei brut, la 9.500 lei net/lunar pentru fiecare membru al CA. Situația acestei companii a intrat recent și în atenția autorităților de control: Curtea de Conturi a cerut suspendarea directorului companiei și a sesizat DNA pentru suspiciuni de abuz în serviciu, în legătură cu majorarea ilegală a tarifelor de parcare, subdelegări de atribuții făcute fără aprobare legală și prejudicii estimate la milioane de lei.

Alte companii, precum Iluminat Public, Managementul Traficului sau Service Ciclop, oferă între 7.000 și 9.000 lei/lună.

În total, 8 din cele 10 companii analizate au CA-uri active, în timp ce Imobiliara București și Centrul de Sănătate STB nu au membri desemnați la data raportării.

DOCUMENT Centralizator Companii active – membri CA + remunerații – 28.05.2025 

 

Plafonare decisă în Consiliul General

În acest context și al deficitului bugetar la nivel național, Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei, susținut de toate partidele, a propus și obținut miercuri, 25 iunie, aprobarea în Consiliul General al Municipiului București pentru plafonarea veniturilor conducerilor executive și administrative ale companiilor municipale.

„Am introdus pe ordinea suplimentară un proiect simplu și de bun-simț: salariile directorilor din companiile municipale vor fi plafonate la nivelul salariului unui viceprimar, iar indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație vor fi limitate la minimul legal”, a declarat Bujduveanu.

„Statul român trebuie să-și redreseze cheltuielile. La nivelul Bucureștiului avem cel mai mare nivel de salarizare și cele mai multe companii municipale. Era firesc ca acest sistem să fie adus în limite de echilibru. Plafonarea este o corecție necesară. La consiliile de administrație am stabilit un salariu mediu, raportat la ramura de activitate a fiecărei companii, iar pentru directori – salariul nu poate depăși nivelul unui viceprimar, așa cum spune și legea administrației publice locale.”

Bujduveanu a menționat că salariul net al unui viceprimar este de 13.000 lei, sumă care devine acum etalon maxim pentru funcțiile executive din companiile subordonate Primăriei.

Mandat clar pentru AGA: reglementarea salariilor

Primarul interimar a mai explicat că decizia vizează exclusiv conducerile executive și că a transmis un mandat clar reprezentanților în AGA (Adunările Generale ale Acționarilor):

„Mandatul pe care l-am dat reprezentanților în AGA este de a reglementa salariile directorilor și directorilor generali. Mai departe, ceea ce implică contracte individuale de muncă (CIM) – fie majorări, fie reduceri – nu ține direct de noi. Dar pe zona conducerii executive avem instrumentele legale să intervenim”.

„Nu tăiem din investiții. Tăiem de unde s-a risipit”

Bujduveanu a precizat că plafonarea salariilor face parte dintr-un plan mai amplu de echilibrare a cheltuielilor publice:

„Nu putem susține salarii fără legătură cu realitatea orașului. Nu e vorba de persoane, e vorba despre reguli. Dacă vrem ca administrația să funcționeze, trebuie să legăm salariile de performanță. (…) Nu tăiem din investiții. Tăiem de unde s-a risipit. Sistemul public trebuie să funcționeze după reguli, nu după excepții.”

Radu Mihaiu: „E victoria voastră. Și dovada incontestabilă că votul contează”

Decizia de plafonare a indemnizațiilor a fost comentată și de fostul primar USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu, care a criticat anterior majorările făcute de noua conducere de la Trustul de Clădiri Metropolitane București:

„Dezmățul lui Hopincă de la Trustul de Clădiri Metropolitane București a fost oprit abrupt.
Acum o lună vă făceam public că imediat cum au preluat acea companie au crescut costul cu consiliul de administrație de 4 ori. Ieri, Consiliul General a restabilit normalitatea.
Prin plafonarea indemnizațiilor din consiliile de administrație la minimul legal, 800.000 lei/an din banii voștri nu mai ajung la clientela de partid. Asta doar la TCMB. Impactul total se duce la ordinul milioanelor”.

Mihaiu a salutat măsura, dar a avertizat că este doar un pas preliminar într-un proces mai amplu de reformă:

„E doar o victorie de etapă. Un gest simbolic și insuficient. Suntem departe de un management public care să ofere încredere și servicii de calitate.

Însă e un pas în direcția corectă și împreună cu voi putem forța încă unul, și încă unul, până când pricep toți politicienii că ei și ai lor nu sunt niște privilegiați”.

 

Context politic și istoric

Cine sunt membrii consiliilor de administrație și cum au apărut companiile municipale?

Companiile municipale din București au fost înființate începând cu anul 2017, în timpul mandatului Gabrielei Firea, cu scopul declarat de a eficientiza serviciile publice și de a reduce dependența de contractele cu firme private. În total, au fost create peste 20 de entități care acopereau domenii diverse — de la iluminat public și salubritate, la construcții, pază sau servicii energetice.

Încă de la început, aceste companii au fost criticate pentru lipsa de transparență, cheltuieli nejustificate și pentru faptul că au devenit o sursă de angajări politice. În ciuda cadrului legal care prevede selecții profesioniste conform OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, în practică, numirile în consiliile de administrație sunt adesea politice.

Membrii consiliilor de administrație sunt desemnați de Adunările Generale ale Acționarilor, acolo unde Consiliul General al Municipiului București are calitatea de acționar unic. Astfel, posturile au fost ocupate frecvent de consilieri locali, city manageri, membri de partid sau apropiați ai formațiunilor politice din majoritatea Consiliului General. În paralel, aceste funcții sunt bine remunerate, cu indemnizații ce pot depăși salariul unui viceprimar, fără a exista o legătură clară cu performanța economică a companiilor respective.

După ce alianța USR – PNL a preluat Primăria în 2020 (cu Nicușor Dan), o parte din companii au fost dizolvate sau comasate, iar altele au continuat să funcționeze cu o activitate redusă.

În ultimii ani, mai multe companii au intrat într-un con de umbră, fie din lipsa activității, fie din cauza controverselor legate de cheltuielile excesive. Totuși, structurile de conducere au rămas active, iar numirile politice au continuat.