DOCUMENT | Ministerul Energiei a subevaluat în anul 2024 activele financiare cu 2,4 miliarde de lei la Romgaz / Curtea de conturi a constatat și nereguli grave privind plățile care s-au făcut la Complexul Energetic Valea Jiului, inclusiv prime și sporuri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un raport al Curții de conturi care a efectuat un audit la Ministerul Energiei a constatat că în anul 2004 instituția a subevaluat activele financiare cu 2.428.407.000 lei, valoarea acțiuilor deținute de statul român la Romgaz, fiind trecute în contabilitate la doar 269 de milioane în loc de 2,69 de miliarde de lei. Ministru al Energiei în anul 2024 a fost Sebastian Burduja (PNL) în Guvernul Ciolacu.

• UPDATE: Ulterior publicării articolului, Sebastian Burduja a transmis redacției un drept le replică pe care îl publicăm integral la finalul articolului. Sebastian Burduja anunță că va ataca în contencios administrativ raportul Curții de Conturi.

Raportul Curții de conturi a fost publicat în 28 aprilie 2026 și acesta constată numeroase alte nereguli la Ministerul Energiei.

Astfel, potrivit documentului, activele fixe necorporale au fost subevaluate cu 108 milioane lei, deoarece nu au fost înregistrate în contabilitate lucrările de cercetare-dezvoltare finalizate și recepționate la sfârșitul anului 2024.

Clădirile și echipamentele au fost supraevaluate cu peste jumătate de miliard de lei, urmare a unor erori contabile care s-au perpetuat în mai mulți ani, în legătură cu active preluate de la Complexul Energetic Hunedoara.

Alte erori contabile:

• cheltuieli supraevaluate cu aproximativ 116 milioane lei, deoarece unele avansuri plătite în cadrul schemei de plafonare a energiei au fost înregistrate drept cheltuieli
• cheltuieli supraevaluate cu aproximativ 127 milioane lei, deoarece o sumă acordată ca prefinanțare către Transgaz a fost înregistrată direct ca cheltuială
• în 2024 a fost înregistrată drept cheltuială o sumă de 102 milioane lei, reprezentând un avans acordat către Complexul Energetic Valea Jiului SA pentru lucrări legate de închiderea și securizarea minelor, deși justificarea modului în care au fost folosiți banii a fost transmisă abia în 2025.
• cheltuieli înregistrate eronat de 117 milioane lei, deși aceasta reprezenta de fapt avansuri acordate pentru dezvoltarea a două proiecte de producere a energiei, finanțate prin fonduri nerambursabile.

Curtea de conturi a identificat numeroase probleme în plățile care s-au făcut la Complexul Energetic Valea Jiului din fondurile alocate ca ajutor de stat pentru închiderea în siguranţă a minelor de huilă, între care:

– suma de 468.568 lei, pentru provizioane privind concediile de odihnă, înregistrate trimestrial, în condițiile în care acestea nu reprezintă plăți efective realizate pentru concediile de odihnă;
– suma de 2.646.252 lei, solicitată la plată pentru acordarea adaosului cu ocazia pensionării pentru limită de vârstă, în condițiile în care:
• suma de 2.209.110 lei a fost acordată cu titlu de adaos cu ocazia pensionării unui număr de 81 angajați, care au dobândit calitatea de pensionar înainte de angajarea în cadrul Complexului Energetic Valea Jiului SA.
• suma de 250.819 lei pentru plata unor adaosuri pentru care Complexul Energetic Valea Jiului SA nu a prezentat documente din care să rezulte calitatea de pensionar a persoanelor cărora le-au fost acordate acestea
• suma de 186.323 lei reprezentând prime în cuantum de 32.500 lei/persoană, acordate unui număr de 26 de persoane în lunile noiembrie – decembrie 2024, în cuantum mai mare decât cel aprobat prin memorandum în anul 2024 (26.000 lei);
– suma de 348.950 lei pentru acordarea unui ajutor pentru încălzire a locuinței în valoare mai mare (670 lei brut/lună/salariat) decât cea prevăzută în memorandum
– suma de 1.256.276 lei pentru acordarea sporului de conducere/coordonare, acordat începând cu 01.03.2024, în condițiile în care operatorul economic a înregistrat pierderi, iar potrivit Memorandumului nr. 3218/25.04.2024 avea obligația menținerii drepturilor de natură salarială ale personalului, aflate în plată la data de 31 decembrie 2023;

Documentul menționează și alte nereguli în plățile de la Complexul Energetic Valea Jiului.

Tot la acest complex energetic, la inventariere s-a constatat că unele active ale statului (de circa 35 de milioane de lei) sunt degradate și propuse pentru casare, deși la momentul preluării, în 2023, acestea fuseseră declarate ca fiind funcționale și în stare bună.

De asemenea, Ministerul Energiei a inclus în situațiile financiare active ale statului (în valoare de circa 3,94 miliarde lei) care sunt utilizate de mai multe companii din energie, dar care nu fuseseră preluate legal. Practic, aceste bunuri apăreau în evidența ministerului fără să existe documentele oficiale de transfer, iar o mare parte dintre ele erau înregistrate și la Ministerul Economiei, ceea ce a dus la o dublă evidență.

Ministerul Energiei nu a urmărit dacă suma de 32 de milioane de lei, alocată pentru despăgubiri în urma exproprierilor, a fost folosită corect. Deși banii au fost transferați încă din 2015 către Complexul Energetic Oltenia SA, aceștia nu au ajuns la proprietarii îndreptățiți. În prezent, suma a rămas neutilizată, deși exproprierile au fost aprobate și trebuiau despăgubite, potrivit raportul

Ministerul Energiei a plătit 321.000 de lei pentru servicii de audit tehnic și financiar care nu au fost realizate corespunzător și nu și-au atins scopul. Auditul a fost făcut doar pentru o parte din
perioada finanțată, a preluat în mare parte date fără verificări reale și chiar a validat cheltuieli considerate ulterior neeligibile de minister. În plus, au fost identificate probleme și cu calificarea echipei de audit, dar cu toate acestea, serviciile au fost acceptate și plătite.

Ministerul a contractat servicii de consultanță juridică de 99.000 lei pentru analizarea unor modificări la documentele de guvernanță ale OMV Petrom, deși avea deja personal specializat pentru astfel de atribuții.

Raportul Curții de conturi constată o lungă serie de alte nereguli și înregistrări grețite contabile.

• Raportul integral poate fi consultat aici.

Dreptul la replică transmis de Sebastian Burduja:

„Am citit articolul integral. Are temei într-un document public, raportul Curții, dar are și destule omisiuni cât să vă solicit dreptul la replică, în condițiile legii și în spiritul deciziilor Curții Constituționale nr. 8/1996 și nr. 55/1996.

Cifra de 2,4 miliarde de lei pe care o așezați în titlu nu este o pagubă a statului. Sunt acțiuni Romgaz emise în decembrie 2023, după majorarea capitalului social, înregistrate în contabilitatea ministerului cu valoarea greșită, o eroare la virgulă, propriu-zis. Statul Român deține și a deținut tot timpul acele titluri. Diferența a fost corectată prin Nota contabilă nr. 3/01.08.2025, în timpul misiunii de audit. Curtea consemnează asta în raport. Dumneavoastră nu.

Aceeași logică se aplică și pentru celelalte sume mari pe care le citați. Cele 108 milioane de cercetare-dezvoltare au fost trecute în contul corect prin Nota contabilă nr. 1/29.05.2025. Dobânzile de 5,9 milioane de la fosta Hunedoara, respectiv Nota contabilă nr. 3/18.02.2025. Lista continuă. În total, aproximativ 2,55 miliarde din volumul constatărilor pe care le prezentați drept „nereguli grave” reprezintă, de fapt, erori de încadrare contabilă remediate până la finalizarea auditului. Despre acest context, articolul tace. Este lesne de înțeles că un ministru nu se ocupă de actele contabile ale ministerului, existând o direcție economică, unde întâmplarea face că ministerul energiei are șansa unor profesioniști. Erorile umane se întâmplă peste tot; important este că au fost corectate și că nu au avut absolut niciun impact asupra bugetului statului și banului public.

Mai e ceva ce articolul nu spune. Lista de „nereguli grave” la Complexul Energetic Valea Jiului, primele, sporurile, adaosurile de pensionare, ajutorul de încălzire, vizează decizii ale conducerii executive (directorul general) ale unei companii cu personalitate juridică distinctă. CEVJ S.A. are AGA, Consiliu de Administrație, director general. Sporul de conducere de care scrieți a fost introdus de directorul general, fără mandatul prealabil al Consiliului de Administrație, în baza unui Contract Colectiv de Muncă negociat. Primele au fost plătite la nivelul societății, după politica salarială proprie. Ministrul Energiei nu semnează state de plată la o companie de stat. Iar când Ministerul a constatat probleme reale, a acționat: Decizia de recuperare nr. 2877/24.12.2025 dispune restituirea a 91,4 milioane de lei de la CEVJ. Decizie emisă de minister, cu patru luni înainte de publicarea raportului Curții. Tot un detaliu absent din articolul dumneavoastră.

Vreau să punctez și două spețe punctuale, pentru că ele explică, mai bine decât orice argument abstract, cum funcționează în realitate execuția bugetară a unui minister.

Avansul către UAT Constanța. Articolul îl așază sub eticheta „cheltuieli înregistrate eronat de 117 milioane lei”. Realitatea administrativă este alta. UAT Constanța avea dreptul, prin contract, să primească acei bani pe parcursul implementării unui proiect din PNRR, repsectiv cogenerare de înaltă eficiență, finanțare europeană. La momentul plății, solicitarea de avans a depășit cu două puncte procentuale plafonul de 13% prevăzut în Normele de aplicare ale OUG nr. 124/2021, modificată cu puțin timp înainte. Nu a observat funcționarul de specialitate, nu a observat conducerea direcției, nu a observat nici Controlorul delegat al Ministerului Finanțelor. Modificarea era recentă, atenția este insuficientă.

Ce am făcut când a apărut constatarea? Am cerut UAT Constanța să restituie diferența. Banii au fost returnați în cursul misiunii de audit, iar dovada a fost pusă la dispoziția echipei Curții. Pe scurt: o eroare procedurală pe un prag recent introdus, recunoscută și reparată. Atât.

Liberty Galați. Articolul nu o menționează, probabil suma de 26 de milioane nu a părut suficient de spectaculoasă, dar este o constatare reală. Discuția nu este dacă ajutorul de stat se poate sau nu recupera. Discuția este care e procedura legală. Pentru sume considerate ajutor de stat necuvenit, legislația națională (OUG nr. 77/2014) și cea europeană impun o cale clară: ministerul solicită plata voluntară, iar dacă beneficiarul refuză, se constituie suspiciunea de neregulă, se emite titlu de creanță și se trece la executare. Aceasta este calea pe care Ministerul Energiei o urmează. Curtea de Conturi nu are dreptul să sară peste pașii procedurali stabiliți de lege.

Aici ajung la o chestiune mai largă, pe care n-am cum să o ocolesc. Curtea de Conturi a alunecat sistematic dinspre rolul ei constituțional — verificarea legalității și regularității execuției bugetare — către o judecată asupra oportunității și necesității deciziilor administrative. Acest lucru contravine articolului 140 din Constituție, contravine Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții și contravine Codului administrativ, care stabilește, prin articolul 57 alineatul (5) din OUG nr. 57/2019, că oportunitatea acțiunii administrative aparține ordonatorului de credite, nu auditorului. Instanțele de contencios administrativ confirmă acest lucru cu o regularitate care ar trebui să dea de gândit: marea majoritate a deciziilor Curții de Conturi atacate în instanță sunt anulate și suspendate, tocmai pentru că depășesc limitele legale ale auditului.

Cazul cel mai limpede este consultanța juridică pe cazul OMV Petrom: 99.000 de lei pe care Curtea îi reproșează ministerului. Direcția Juridică a ministerului a comunicat în scris, prin adresa nr. 214559/14.08.2024, că nu are atribuții, resurse umane sau competențe pentru participarea directă la negocieri cu acționarul majoritar al unei companii listate, pe modificări de Act Constitutiv care vizau drepturile statului român ca acționar minoritar.

Vorbim de OMV Petrom, care deține 50% din Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României din ultimii treizeci de ani. Cinci din cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere dețin funcții executive în OMV AG, la Viena. A refuza consultanța specializată ar fi fost o eroare gravă.

Decizia mea de a apela la expertiză de specialitate din afara ministerului, furnizată de una dintre cele mai reputate firme de avocatură din România, a apărat interesele statului român, respectiv: propunerile OMV care afectau drepturile acționarilor minoritari au fost respinse, iar Adunarea Generală din 24 aprilie 2025 a modificat Actul Constitutiv doar cu privire la codurile CAEN, prevenindu-se astfel litigii care ar fi dăunat businessului, dar și statului român. Aici Curtea nu are nimic de spus despre legalitate. Are doar o opinie despre oportunitate. Iar oportunitatea, conform legii, nu este obiectul auditului.

Voi ataca raportul Curții de Conturi în contencios administrativ, în condițiile Legii nr. 554/2004. O fac cu liniștea unui mandat încheiat pe rezultate verificabile, de la Neptun Deep, la portofoliul de capacități noi din regenerabile, la avansarea proiectelor pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, la programele care au menținut prețul plafonat la energie pentru consumatori, pentru că răspunderea publică se apără cu argumente, nu prin tăcere.

Am toată încrederea că Ministerul Energiei va face același pas, pentru constatările care privesc direct activitatea instituției, exact așa cum a procedat la sfârșitul anului 2025 când a emis, din proprie inițiativă, decizia de recuperare a celor 91,4 milioane de lei de la CEVJ.”