DOCUMENT Directiva whistleblowers, adoptată de UE. Firmele cu peste 50 de angajați și instituțiile publice, obligate să aibă un departament special care va gestiona plângerile angajaților

Consiliul UE a votat luni directiva privind protecția avertizorilor (whistle-blowers – n.red.), act care urmează să fie publicat în Jurnalul oficial și apoi implementat obligatoriu de statele membre până în 2021, potrivit unui comunicat al instituției. Directiva obligă firmele și instituțiile cu peste 50 de angajați, dar și municipalitățile din localitățile cu peste 10.000 de locuitori să își organizeze canale interne (departament, persoană sau serviciu externalizat) pentru ca avertizorii să semnaleze nereguli interne.

Companiile de peste 50 de angajați și instituțiile publice vor fi obligate să protejeze identitatea avertizorilor și să se asigure că aceștia nu vor suferi represalii.

Mai mult: directiva lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea de a obliga și firmele mici, sub 50 de angajați, să aibă un asemenea departament de gestionare a sesizărilor depuse de avertizori.

Directiva stabilește domeniile în care avertizorii au dreptul să raporteze încălcări ale dreptului Uniunii:

• achizițiile publice;
• serviciile, produsele și piețele financiare, precum și prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului;
• siguranța și conformitatea produselor;
• siguranța transporturilor;
• protecția mediului;
• protecția radiologică și securitatea nucleară;
• siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, sănătatea și bunăstarea animalelor;
• sănătatea publică;
• protecția consumatorului;
• protecția vieții private și a datelor cu caracter personal și securitatea rețelelor și a sistemelor informatice;

Ce obligații vor avea din 2021 firmele cu peste 50 de angajați:

– Să instituie canale pentru primirea raportărilor ”în condiții de siguranță, astfel încât să fie protejată confidențialitatea identității persoanei care efectuează raportarea și a oricărei părți terțe menționate în raportare și să se împiedice accesul la aceasta a membrilor neautorizați ai personalului”.

– Să emită o confirmare de primire a raportării, adresată persoanei care efectuează raportarea, în termen de șapte zile de la primirea respectivă;

– Să desemnez ”o persoană imparțială sau un departament imparțial, competent în ceea ce privește întreprinderea unor acțiuni subsecvente raportărilor, care poate fi aceeași persoană sau același departament ca cel care primește raportările și care va menține comunicarea cu persoana care efectuează raportarea și, dacă este cazul, va solicita informații suplimentare de la aceasta și îi va transmite feedback”.

– Să răspundă în maximum trei luni de la primirea raportării;

– Canalele interne permit raportarea în scris sau oral sau ambele. Raportarea orală se poate realiza prin telefon sau prin alte sisteme de mesagerie vocală, și, la cererea persoanei care efectuează raportarea, printr-o întâlnire față în față într-un interval de timp rezonabil.

Context: Comisia Europeană a propus încă din aprilie 2018 această directivă, citând scandaluri precum Dieselgate, Panama Papers sau Cambridge Analytica – toate pornite de la un whistleblower din interiorul companiilor. Țări precum Luxemburg, Irlanda și Ungaria s-au opus unor aspecte ale directivei, cerând ca informațiile legate de plata taxelor să nu fie acoperite, dar Germania, Franța și Italia au insistat ca și acestea să fie parte a directivei, potrivit Deutsche Welle.

Foto: Frans Timmermans, unul dintre principalii promotori ai directivei avertizorilor (Sursa: Comisia Europeană)

Citește aici textul integral al Directivei privind protecția avertizorilor