Doar 3 din 10 seniori au ştiut să recunoască metode precum spoofing sau smishing / Campanie dedicată protejării vârsticilor de fraudele bancare online

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a lansat campania naţională „Nesupus Fraudelor”, dedicată protejării seniorilor de fraudele bancare online, transmite Agerpres.

Ambasadorul campaniei este Sanda Ţăranu, una dintre cele mai respectate figuri ale televiziunii din România, simbol al eleganţei şi credibilităţii în spaţiul public. La primul workshop organizat la Bucureşti, la care au participat peste 150 de pensionari, doar 3 din 10 seniori au ştiut să recunoască metode de fraudă precum spoofing, phishing sau smishing, iar aproape toţi participanţii au spus că au fost ţinta unor tentative de fraudă online sau telefonică.

Seniorii au aflat de la trainerii ING Bank, prin exemple reale şi exerciţii interactive, cum funcţionează cele mai frecvente tipuri de fraude digitale: phishing, smishing, spoofing, apelurile false „din partea băncii”, linkurile-capcană sau tentativele de fraudă generate cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Rezultatele quiz-urilor interactive organizate în timpul cursului au arătat cât de vulnerabili sunt seniorii în faţa noilor metode de fraudă digitală: mai puţin de o treime dintre participanţi au ştiut să identifice corect metode precum phone spoofing sau smishing- tehnici prin care infractorii se dau drept reprezentanţi ai băncilor, ai Poliţiei sau ai unor instituţii oficiale pentru a obţine acces la conturile victimelor.

În acelaşi timp, aproape toţi seniorii care au participat la workshop au spus că s-au confruntat cel puţin o dată cu o tentativă de fraudă online sau telefonică, iar unii au recunoscut că au pierdut bani după ce au accesat linkuri false sau au oferit date bancare unor persoane care pretindeau că sunt reprezentanţi ai băncii. Toţi pensionarii participanţi îşi încasează pensia pe card şi folosesc servicii bancare digitale, de cele mai multe ori cu ajutorul copiilor sau nepoţilor.

Testimoniale

Maria, o pensionară de 72 de ani din Bucureşti, a povestit că a fost la un pas să îşi piardă economiile după ce a primit un apel de la persoane care pretindeau că sunt reprezentanţi ai băncii. „Mi-au spus că există o fraudă pe contul meu şi că trebuie să confirm urgent nişte date, altfel îmi blochează cardul. Vorbeau foarte convingător şi păreau să ştie multe despre mine. M-am speriat foarte tare. După cursul de azi am înţeles cât de uşor poţi fi manipulat”, a spus aceasta.

Un alt participant, Constantin, în vârstă de 68 de ani, a povestit că a devenit victima unei fraude după ce a accesat un link primit prin SMS, convins că este vorba despre o notificare reală de la bancă.

„Părea absolut real. Era sigla băncii, mesajul era scris perfect şi totul părea oficial. Nu mi-am imaginat că cineva poate copia atât de bine identitatea unei bănci”, a spus el.

În cadrul workshopului, seniorii au învăţat diferenţele dintre IBAN, datele cardului şi credenţialele bancare şi au participat la demonstraţii practice despre cum trebuie reacţionat în faţa unei tentative de fraudă. Una dintre regulile repetate constant pe parcursul cursului a fost simplă: niciodată să nu ofere parole, coduri sau date bancare prin telefon, SMS sau linkuri primite online.

Alexandra Dobre, preşedintele Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a atras atenţia că fenomenul fraudelor digitale care vizează seniorii a devenit o problemă majoră de siguranţă socială.

„Vedem tot mai mulţi seniori care îşi pierd economiile de o viaţă în urma unor fraude extrem de sofisticate, construite pe manipulare emoţională şi încredere. Educaţia digitală şi financiară nu mai este opţională, ci o formă esenţială de protecţie socială”, a declarat Alexandra Dobre.

Aceasta a subliniat şi amploarea fenomenului la nivel global.

„La nivel mondial, doar aproximativ 4% dintre victimele fraudelor bancare online reuşesc să îşi recupereze banii. În urmă cu doi ani, fraudele online crescuseră deja cu 180%, iar astăzi este foarte posibil ca fenomenul să fie şi mai mare”, a spus Alexandra Dobre.

Trainerii workshopului au fost reprezentanţi ING Bank România, care au explicat seniorilor principalele metode de fraudă şi regulile esenţiale de siguranţă digitală. Campania „Nesupus Fraudelor” va continua în următoarele luni în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Timişoara, prin sesiuni gratuite de educaţie financiară şi securitate cibernetică dedicate seniorilor.

Potrivit datelor prezentate în cadrul campaniei:

* 1 din 3 români a fost vizat de tentative de phishing în ultimul an;

* aproximativ 60% dintre utilizatori nu pot diferenţia un site bancar real de unul clonat;

* atacurile de phishing reprezintă aproape jumătate dintre incidentele de fraudă digitală raportate;

* seniorii sunt printre cele mai vulnerabile categorii, fiind frecvent ţinta apelurilor false şi a manipulării emoţionale.

Specialiştii avertizează că fraudele moderne folosesc inclusiv inteligenţă artificială, clonare vocală şi identităţi false pentru a câştiga încrederea victimelor şi spun că educaţia digitală a seniorilor devine una dintre cele mai importante forme de prevenţie.