Discursul despre starea Uniunii. Trump joacă rolul de președinte conciliant într-o Americă divizată: Să vindecăm rănile vechi, să construim noi coaliţii

În faţa Congresului reunit, Donald Trump s-a prezentat marţi ca un conciliator, însă tensiunile politice de la Washington, alimentate de afirmaţiile sale înflăcărate despre imigraţie, au făcut ca acest exerciţiu să fie unul periculos, comentează AFP după discursul despre Starea Uniunii al preşedintelui american, transmite Agerpres.

În acest discurs tradiţional, furtunosul lider de la Casa Albă a făcut de multe ori apel la compromis, într-o alocuţiune rostită pe un ton mai curând sobru, cu excepţia unui pasaj mai lung despre securitatea la frontiera cu Mexicul, încheiat cu promisiunea că zidul va fi în cele din urmă construit.

„Programul pe care vi-l prezint în această seară nu este nici republican, nici democrat. Este al poporului american”, a declarat el, purtând emblematica sa cravată roşie, în faţa a peste 500 de aleşi, între care numeroase femei democrate îmbrăcate în alb, ca omagiu la centenarul mişcării sufragetelor.

„Împreună putem să punem capăt deceniilor de blocaj politic, să vindecăm rănile vechi, să construim noi coaliţii”, a adăugat el, ţinându-se destul de fidel de textul de pe telepromtere.

Însă aceste apeluri venite de la un preşedinte obişnuit cu diatribe inflamate au puţine şanse de a fi auzite de adversarii săi politici. De altfel, textul conţinea puţine iniţiative noi, comentează AFP.

„Am putea spune că, în fiecare an, preşedintele se trezeşte în ziua discursului despre Starea Uniunii cu o dorinţă subită de unitate. În celelalte 364 de zile ale anului, preşedintele îşi petrece timpul divizându-ne”, a ironizat, chiar înainte de discurs, Chuck Schumer, lider democrat din Senat.

O imagine cu încărcătură simbolică rezuma dificultatea delicatei sale ecuaţii politice: când el a luat cuvântul în faţa aleşilor marelui complet, noua preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, era, urmând tradiţia, aşezată în spatele lui, în raza camerelor de filmat. Ea a rămas în mare parte a timpului impasibilă, mai scrie AFP.

Or, această aleasă democrată de San Francisco, care s-a opus planului său de construire a zidului la frontiera cu Mexicul, tocmai i-a aplicat o usturătoare înfrângere politică. Astfel, imaginea de negociator abil cu care magnatul imobiliar de 72 de ani îi place să afişeze a fost serios afectată.

După săptămâni de blocaj politic, Donald Trump a cedat în cele din urmă în faţa adversarilor săi politici şi a pus capăt ‘shutdown’-ului din serviciile federale, dar fără să fi obţinut niciun dolar pentru proiectul său emblematic împotriva imigraţiei clandestine.

Cu 21 de luni rămase până la viitoarele alegeri prezidenţiale, unde aşteaptă să câştige al doilea mandat, republicanul a denunţat, cu o virulenţă rară în Congres, anchetele judiciare „ridicole” şi „partizane” din cadrul investigaţiei procurorului special Robert Mueller asupra presupuselor legături între echipa sa de campanie şi Rusia.

Pe un teren mai puţin minat, el a avansat date economice foarte bune şi a vorbit despre o piaţă a muncii extrem de dinamică.

„După 24 de luni de progrese rapide, întreaga lume ne invidiază economia, armata noastră este cea mai puternică de pe Pământ, iar SUA câştigă în fiecare zi”, a declarat el.

Deşi a afirmat încă o dată că zidul de la frontiera cu Mexicul „va fi construit”, el nu a mai declarat acest plan, aşa cum a lăsat de înţeles, drept unul de „urgenţă naţională”, procedură excepţională care i-ar fi permis să evite Congresul.

„Imigranţii, nu zidurile, fac America mai puternică”, i-a răspuns imediat după discurs Stacey Abrams, femeie de culoare şi figură în ascensiune a democraţilor, care i-a dat replica în numele Partidului Democrat.

Evocând rapid şi chestiunile legate de sănătate, Trump le-a fixat ca obiectiv aleşilor din Congres să aloce mijloacele necesare pentru „a elimina epidemia de HIV” din SUA în următorii zece ani.

Capitolul consacrat politicii externe i-a adus aplauze inegale din partea taberei sale republicane, într-atât de mult unele dintre deciziile sale stârnesc nelinişte.

„Marile naţiuni nu se bat în războaie fără sfârşit”, a afirmat Trump pentru a justifica retragerea anunţată a trupelor americane din Siria, dar şi din Afganistan, ţară în legătură cu care a evocat discuţii „constructive” cu talibanii.

Totuşi, cu o zi în urmă, Senatul a aprobat, cu o foarte largă majoritate, un amendament care critică decizia sa de a retrage trupele americane din Siria şi Afganistan.

Preşedintele american a profitat de asemenea de discurs pentru a anunţa ţara şi data viitorului său summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un: 27 şi 28 februarie în Vietnam.

Potrivit EFE, Trump a reconfirmat totodată că recunoaşte ”guvernului legitim al Venezuelei” şi pe deputatul Juan Guaidó ca ”noul preşedinte interimar” al acestui stat şi l-a condamnat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro pentru că şi-a adus ţara într-o ”stare de sărăcie extremă”.

În hemiciclu, contrastul era frapant între republicani şi democraţi: primii sunt aproape în totalitate bărbaţi, iar grupul celorlalţi este marcat de diversitate, în acest Congres care găzduieşte din ianuarie un număr record de femei şi de aleşi proveniţi din rândul diverselor minorităţi, mai comentează AFP.

Un fapt remarcabil: discursul a fost întrerupt de un ‘La mulţi ani’ cântat în cor când preşedintele l-a prezentat pe Judah Samet, supravieţuitor al atacului armat de la sinagoga din Pittsburgh la sfârşitul lunii octombrie. „Nu o fac pentru mine”, a adăugat Trump în râsetele sălii.

Cel de-al 45-lea preşedinte al SUA şi-a încheiat discursul de puţin peste 80 de minute pe un ton de conciliere: „Trebuie să alegem dacă ne definim prin diferenţele dintre noi sau dacă avem îndrăzneala de a le transcede”.

Viitoarea luptă pentru buget, care va avea o primă rundă la 15 februarie, ar putea totuşi să marcheze reluare unei confruntări politice nemiloase până la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020, încheie AFP.