Dezinformarea pe internet ia amploare în Uniunea Europeană / Platformele online au fost utilizate pentru a manipula electoratul în mai multe state membre ale blocului comunitar

Anul 2024 a fost un an cu numeroase procese electorale în întreaga Europă, deoarece în paralel cu alegerile pentru noul Parlament European, au avut loc scrutinuri locale și naționale în 19 state membre ale UE, potrivit Rador Radio România.

O mare parte din raportul pe această temă al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) analizează modul în care dezinformarea, prin intermediul internetului, dar și utilizarea tot mai mare a inteligenței artificiale au creat riscuri pentru procesele electorale din „blocul comunitar”. Pe baza datelor relevante, analizate de Observatorul European pentru Mass-Media Digitală, dezinformarea „legată de UE” s-a intensificat, de la 5% în ianuarie la 15% în mai 2024, în perspectiva alegerilor europene desfășurate în acea perioadă.

Platformele online au fost utilizate în diverse moduri pentru a manipula electoratul în mai multe state membre ale UE, punând accent pe „narațiuni” similare cu cele ale propagandei rusești sau ale anumitor partide care vorbeau despre un „declin al Occidentului”. Un exemplu caracteristic în acest sens a fost cel al Cehiei, unde încercările de dezinformare s-au desfășurat în principal prin intermediul TikTok.

Alte „narațiuni” au urmărit să submineze planul UE pentru o integrare mai profundă prin răspândirea de minciuni despre inițiativele Comisiei Europene. De exemplu, în alegerile europene din Suedia – prin intermediul TikTok – au fost înregistrate afirmații false conform cărora Bruxelles-ul ar interzice arderea deșeurilor de grădină, în timp ce în Franța s-a răspândit în mod fals o intenție a Comisiei Europene de a retrage autovehiculele vechi. Platforme online – precum X – au fost folosite pentru a răspândi dezinformare și susținere pentru anumiți candidați la alegerile europene din Franța, Germania și Italia.

În alegerile prezidențiale din Slovacia, a fost descoperit un site web fals unde unul dintre candidați era prezentat drept un instigator la război, în timp ce în alegerile naționale franceze, inteligența artificială (IA) a fost utilizată pe scară largă pentru a produce imagini cu mulțimi de refugiați care se presupune că sosesc în masă pe țărmurile europene. În România, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale după ce investigațiile în acest sens au descoperit sute de conturi false – prin intermediul TikTok – care susțineau un candidat de extremă dreapta.

În prima sa evaluare pe această temă, Comisia Europeană a constatat însă că, în ciuda nivelului ridicat de amenințare, nu a existat nicio intervenție de dezinformare capabilă să perturbe alegerile europene, întrucât a avut loc o cooperare și coordonare cu autoritățile competente din majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, implementarea noilor reglementări digitale „a fost limitată până în prezent și ar putea fi obstrucționată din cauza lipsei capacității, a voinței politice sau a conformării din partea platformelor online”, notează raportul.