Dezbatere prezidențială la TVR, doar cu Nicușor Dan: ”Am dubii că domnul Simion înțelege ce înseamnă cuvântul nazist / Legile securității naționale în mod evident au nevoie de o adaptare / Simion a refuzat a cincea dezbatere

Ultima dezbatere publică din această campanie prezidențială are loc joi seară, la TVR, doar cu Nicușor Dan. Candidatul partidului extremist AUR, George Simion, a refuzat din nou să participe la dezbatere. Principalele declarații, mai jos:

Mirabela Grădinaru, mesaj pentru cei care nu vor să îl voteze, de ce n-ar trebui să se teamă dacă ajunge Nicușor Dan președinte:

• Nu s-a schimbat în 20 de ani de când îl cunosc și nu sunt subiectivă
• Pentru o Românie stabilă, unită, unde toți să fim tratați cu respect
• Îi rog pe toți românii să se uite la cei doi candidați și să voteze cu sufletul împăcat, pentru români, România, copiii noștri.

Articolul continuă mai jos

Redacția

Presa bulgărească despre perchezițiile din România în dosarul Euroins: Acțiunea are loc pe fondul unui al doilea proces de arbitraj intentat cu o zi înainte împotriva României la Washington pentru suma de 575 de milioane de euro

Redacția

Papa Leon al XIV-lea, primit la Ankara de Erdogan, în prima sa călătorie în străinătate de când conduce Vaticanul

A treia parte din secțiunea de securitate a lui Adelin Petrișor:

• Incendiul de la Colectiv: Cum ați fi reacționat la așa ceva? ND: Este absolut dramatic ce s-a întâmplat acolo. Întrebarea este cum facem ca aceste lucruri să nu se mai întâmple. În primul rând, avem niște instituții de control care trebuie să verifice dacă acele acte sunt respectate. Din păcate în multe zone nu sunt respectate. Apoi vorbim de protocolul pentru reacția forțelor de urgență. Haosul pe care l-am văzut acolo, nu s-a respectat un astfel de protocol. Accesul nostru la unitățile sanitare din Europa.
• Viktor Orban: Cum ați continua cu vecinul? ND: Nu am să zic multe lucruri despre domnul Orban. E lăudabil că se ocupă de comunitatea maghiară din România. Lucrul rău este că în mod sistematic, de mult timp, blochează o direcție a Europei în chestiuni fundamentale cum ar fi războiul din Ucraina. Prin modul iliberal prin care conduce Ungaria a descurajat investițiile. Diplomația înseamnă și contact personal.

România în UE:

• Este un mare beneficiu pentru a fi în UE pentru că am avut fonduri europene și asta a adus dezvoltare
• În relația României cu UE au fost două greșeli pe care autoritățile române le-au făcut: politicieni români care nu și-au asumat și al doilea lucru în multe probleme importante România nu a fost vocală în multe teme, cazul Schengen este cel mai relevant
• România trebuie să-și apere interesul în UE, să simtă că e parte din UE
• Negocierea politicii agricole comune, integrarea Republicii Moldova, este o chestiun strategică pentru România
• Integrarea țărilor din Balcanii de vest, este o chestiune suplimentară de securitate

Q: Ați declarat că România este un model pentru respectarea drepturilor minorităților naționale. Cum explicați lipsa reacției autorităților în fața extremismului și a mișcărilor neolegionare? 

ND: E vorba de respectarea legii, pe multe domenii avem mari probleme. Vă amintesc de amenințările la adresa jurnaliștilor în noiembrie, decembrie anul trecut.

Ce pot să transmit este o respectarea drepturilor și o promisiune de a presa pentru respectarea legii în toate situațiile.

Diaspora și criza demografiei:

• Este o probleme esențială a României azi. Avem un dezechilibru între salariați și pensionari care se duce într-o parte a deficitului bugetar.
• Sunt ramuri ale societății unde nu sunt suficienți oameni care să muncească
• Pe partea internă trebuie să avem politicile potrivite să stimulăm oamenii să aibă copii
• Să reușim să creem un oficiu pentru cei care vor să se întoarcă, ca să vedem care sunt obstacolele dacă vor să-și deschidă o afacere
• Unii au copii mici, spun că nu mai vor să se întoarcă, alții spun că se întorc la pensie
• Principala lor problemă pentru asta este sistemul medical

Q: Cum veți combate dezinformările din social media și cum veți împăca cele două Românii?

ND: Și pentru românii din diapsora și pentru cei din România este o formă a războiului hibrid. Republica Moldova a fost mult mai informate pentru a balansa efectul acestor dezinformări.

Trebuie să învățăm de la ei. Trebuie să colaborăm cu structuri similare din statele europene. În rezumat, dezinformarea, războiul hibrid, securitatea cibenetică este o problemă de securitate națională.

Q: Ce soluții concrete susțineți pentru investiții în mediul rural?

ND: Avem un deficit pe infrastructură în sănătate, avem diferențe în sistemul educațional? Avem o problemă care vine din lipsa de perspective. Trebuie să ne gândim la economia locală și cum putem în anumite zone să combinăm agricultura cu procesarea pentru viziune economică a acelor comunități. Și mai e reorganizarea administrativă. Este rolul reorganizării administrative să concentreze administrația publică în jurul marilor orașe, pe scurt să redistribuim prosperitatea.

Q: Cum veți putea uni o societate care acum este împărțită între acest candidat și dumneavoastră? (despre declarațiile lui George Simion care l-a făcut ”autist”, ”nazist” pe Nicușor Dan, n.red.)

ND: Eu am dubii că domnul Simion înțelege ce înseamnă cuvântul nazist.

Tocmai de aceea mi-aș fi dorit să avem o dezbatere pentru ca românii să vadă un candidat care critică cu argumente și contracandidat.

Chiar înainte de a fi candidat, în 24 noiembrie, au apărut manifestații ale unor studenți care criticau electoratul lui Călin Georgescu.

Am zis de atunci că nu e bine (…) Vreau să fiu și președintele celor care nu m-au votat și să îi convingem că statul lucrează pentru ei.

Q: Președintele României Ilie Bolojan a ales să locuiască la Palatul Cotroceni, dumneavoastră ce veți face?

ND: Mai întâi să ajungem duminică, reiterez românilor din diaspora rugămintea să iasă la vot. Mi-aș dori să locuiesc cât mai aproape de locul unde locuiesc acum.

Nu intenționez să circul cu mașini cu girofar.

Q: Ați vorbit cu domnul Crin Antonescu? 

ND: Am încredere că votanții domnului Antonescu fac bine diferența între cei doi candidați. Avem un candidat pro-occidental, unul anti-occidental. Avem un candidat pro-economie, altul pentru izolare. Avem un candidat care promovează civilizarea și unul care promovează ura. Avem un candidat care a gestionat niște echipe și altul care n-a avut nicio meserie.

Am avut un dialog cu domnul Antonescu despre ce este sistemul, nu vreau să mai repet. Acum dialogul meu e cu românii.

Q: Dacă v-ați afla într-un summit despre schimbări climatice, unde România este criticată, cum ați reacționa dumneavoastră și ce rol ar trebui să joace președintele într-o țară unde jumătate din locuințe se încălzesc cu lemne?

ND: Vă invit să faceți întâi diferența grosieră între candidați. Contracandidatul nu e singur dacă pământul e rotund sau plat.

Problema de poluare ține de corupția în Garda de Mediu și Agenția de Protecției a Mediului.

Principala problemă de mediu este corupția.

Q: Ce va face România ca să rămână relevantă ca exportator de cereale la Marea Neagră?

ND: Trebuie să negociem foarte bine pachetul pe Politică Agricolă Comună în ce privește subvențiile. În al doilea rând, România ca parte a UE este supusă rigorilor europene. Așa cum am spus mai devreme, România trebuie să stimuleze investițiile în procesare.

Pentru promovarea exporturilor, atașații comerciali.

Agricultură:

• Agricultura românească are un uriaș potențial
• În primul rând nu am avut și nu avem o strategie de gestionare a apei, irigații și depozitare
• Nu există programe adaptate pentru fermieri, pentru că agricultura e dependentă de alți factori
• Este nevoie de împrumuturi pe termen lung pentru care nu există scheme sprijinite de statul român
• Cercetarea românească în agricultură nu mai este adaptată la cerințele pieței
• Există optimizări ale irigațiilor, ale soiurile pentru care zona noastră de cercetare nu mai este actuală și acei fermieri care reușesc să țină pasul cu competiția globală trebuie să apeleze la consultanți străini
• În scheme de ajutoare a statului nu s-au găsit stimularea centrelor de procesar, suntem în situația în care producătorii să vândă foarte ieftin și repede
• Avem și o problemă de demografie, avem un procent mic de fermieri sub 40% pentru că zona rurală nu are facilități comparabile cu alte zone.

A doua parte a secțiunii lui Adelin Petrișor:

• Incendiu Neamț: Întrebarea e ce să faci ca aceste lucruri să nu se întâmple (…) Incendiul vine din instalațiile de aer, electrice. Uneori nu se poate (să modernizezi, n.red.) din conformația spitalului pe care o ai (…) Este mai ieftin să te gândești la ceva nou decât să modernizezi ceva vechi.
• Mark Rutte: Vă sună Mark Rutte și vă spune că trebuie să avem 5% la Apărare. Cum ieșiți din situația asta? ND: Nu este o ipoteză realistă, Mark Rutte a spus 5% în 2032. O să fie o negociere cu toate statele europene, o creștere graduală. Sper să descurajăm, să nu ajungem la 5%. Cred că 3,5% până în 2030 este realist pentru economia României.

Războiul din Ucraina:

• Cred că trebuie să folosim orice ocazie pentru a spune românilor că războiul din Ucraina ține de securitatea României însăși
• Dacă Ucraina va capitula, Doamne ferește, România va avea un vecin agresiv, Rusia, iar cheltuielile de apărare ar fi mult mai mari
• Bineînțeles că sunt multe scenarii. Răspunsul este: Doar Ucraina poate să răspundă pentru ea însăși și noi partenerii ei occidentali trebuie să o ajutăm cu tot ce putem pentru ca modul în care se sfârșește să fie cât mai bine, să nu dea naștere altor tensiuni modul în care se termină
• Îmi doresc ca România să participe la procesul de reconstrucție, care ar fi o gură de aer pentru economia românească

Ramona Avramescu: Au fost candidați care au acuzat faptul că România cheltuiește prea mulți bani pentru Ucraina. Acest tip de discuție e și la nivelul societății, e o tensiune reală?

ND: În primul rând, discuția despre banii pentru copiii români și ucraineni era falsă (…) Costurile pe care România le-a plătit sunt mult, mult mai mici decât o probabilitate a unui vecin agresiv.

Marian Voicu: Veți trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina?

ND: Răspunsul este nu, această ipoteză nu există (…) Rusia nu o să fie de acord să existe trupe de menținere a păcii românești.

Q: Ce veți face ca România să participe la reconstrucția Ucrainei, estimată la 500 de miliarde de euro, dacă România nu a reușit să construiască o fabrică de pulberi de la invazia rusească?

ND: În primul rând, pentru contracandidat zero șase ca România să participe la reconstrucția Ucrainei (…).

Alex Costache: De ce România a trimis trupe în Afganistan sau Irak și nu ar trimite în Ucraina?

ND: Din două motive, așa cum am spus: Rusia s-a exprimat spunând că România este un stat ”neprieten” (…)

Dacă SUA vor recunoaște anexarea Peninsulei Crimeea și va cere și României, ce veți decide? 

ND: Decizia este a Parlamentului. Nu voi cere niciodată Parlamentului să recunoască Peninsula Crimeea ca parte a Rusiei (…). Repunerea în discuție a frontierelor este o invitație la război ceea ce noi nu vrem.

Loara Ștefănescu: În ce măsură reprezintă o prioritate reformarea serviciilor de informații și exercitarea unui control civil real asupra serviciilor de informații?

ND: Răspunsul la ultima întrebare este afirmativ. România este o țară sigură și este un merit al serviciilor de informații dar este nevoie de o eficientizare a acestor servicii și sunt activități conexe cum ar fi securitatea în aeroporturi care nu trebuia să fie în zona serviciilor.

Cât despre arhitectura serviciilor și cum funcționează între ele nu am de gând să schimb ceva.

Legile securității naționale în mod evident au nevoie de o adaptare, cea mai mare în chestiunea războiului hibrid.

Securitate națională și rolul în NATO:

• România are trei piloni de securitate, NATO, parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la UE. Sunt trei structuri în care România trebuie să rămână
• Vedem o schimbare geopolitică prin faptul că așa cum președintele Trump a anunțat-o, atenția se va îndrepta mai mult în Asia decât în Europa.
• România trebuie să preia securitatea Europei, este dureros dar orice este mai bine decât război
• Susțin programul UE
• Trebuie ca banii pe care Europa îi agreează să se ducă în securitatea României

Diana Dumitrașcu: 73.000 de copii sunt încadrați în școli speciale sau publice, dar părinții au o luptă surdă cu statul pentru că nu există profesori de sprijin sau deloc, terapiile nu sunt suficient finanțate. Ce angajament vă luați pentru acești copii și părinți?

ND: Ce putem să facem și nu costă: să schimbăm mentalitatea. Trebuie să fi încadrați în școlile normale, bineînțeles cu excepțiile care există. Decontarea unui tratament complex pentru finanțare înseamnă un efort pe care statul trebuie să îi ia din altă parte?

(De unde?) Din experiența mea de primar, din borduri și panseluțe se poate lua destul de mult.

Educație și Sănătate

• Sunt comunități care nu au acces la ei în comunitate
• Există diferență de educație între comunități
• Trebuie să stimulăm specialiști să meargă în zona rurală
• La Sănătate: Trebuia să tranșăm de mult timp ce este un spital universitar, ce este policlinica etc să luăm presiunea de pe marile spitale
• Trebuie să digitalizăm sistemul de Sănătate
• Ce am făcut până acum a fost să cârpim sistemul
• Trebuie să ne uităm unde vrem să fim cu infrastructura medicală peste 10 ani
• În ce privește Educația principala problemă este lipsa de atractivitate față de piața muncii și trebuie ca statul să aducă bani
• O problemă fundamentală este ce anume formăm, cum formăm tinerii, dacă reușim să le stimulăm gândirea critică și aici este nevoie de o schimbare de programe
• Trebuie și o perfecționare a profesorilor ca ce-i învață pe copii să fie în acord cu ce trăim

Întrebări de la jurnaliștii altor redacții:

Cristin Bucur, Kiss FM, despre lipsa de transparență a administrației prezidențiale: Ce schimbări ați aduce pentru o comunicare mai eficientă?

ND: Sunt absolut de acord cu critica acestei instituții pentru ce s-a întâmplat în ultimii ani și din păcate această lipsă de comunicare au apărut narațiuni contrare (realității, n.red.).

Ca primar am avut conferințe de presă săptămânal și am răspuns la toate întrebările.

În ce măsură președintele Românii are autoritate să medieze disputele din societate? Președintele trebuie să facă un lung efort pentru a-i convinge pe oameni că lucrează pentru ei?

(Veți numi un purtător de cuvânt?) Cred că da, să ajungem duminică și vedem.

Claudiu Popa, Euronews: Ați auzit azi ”e autist, săracul”. Dacă este intolerabil, ce-i răspundeți și dacă aveți vreun demers?

ND: E o chestiune foarte, foarte serioasă, de care suferă zeci de mii de comuni și adulți. Nu avem voie să glumim cu acest termen, să ne raportăm la el altfel decât ca o afecțiune față de care statul român trebuie să fie foarte responsabil.

Astfel de afecțiuni trebuie să fie în atenția președintelui. O să evaluăm o sesizare la CNCD.

Teodor Bobei, Ziare.com: Ați declarat că dacă George Simion ajunge președintele României este irelevant cine ajunge primarul Capitalei. Veți fi un primar irelevant? Cum afectează venirea lui Simion la Cotroceni proiectele de la primărie?

ND: În primul rând economic, economia e o chestiune de încredere. Firmele ca să vină în România ține de încrederea în statul român.

Nu cred că putem să ne așteptăm la vreo încredere a capitalului străin de a investi în România.

Pe o chestiune așa serioasă cum e incapacitatea de plată, faptul că un primar face o linie de tramvai într-un an sau în trei e relevant.

Ionela Arcanu: Vocea poporului a fost cât se poate de clară că nu mai vrea același sistem de puteri, aceleași partide pe care vreți să le cooptați la guvernare? Ați înțeles vocea poporului?

ND: Vocea poporului a fost și în 24 noiembrie și în 4 mai când a spus că nu vrem reprezentanții partidelor. Iar vocea poporului a fost și la 1 decembrie când a zis 65% occidental (alegerile parlamentare, n.red.).

E responsabilitatea președintelui să lucreze cu partea pro-occidentală. A doua chestie e cine pe cine conduce.

Rona David, Puterea: Ca președinte nu puteți să semnați doar decrete, sunteți un vector de direcții. Când se va impune o mărire a taxelor veți susține un guvern cu aceste măsuri sau veți tempera?

ND: Eu sunt foarte optimist în ceea ce privește economia României pentru că avem o economie, o parte solidă, o dublare a PIB-ului în ultimii 10 ani. Statul a aruncat cu bani nesăbuit, dar sunt foarte optimist că putem să corectăm asta.

Scenariile de securitate națională, cu Adelin Petrișor:

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan: Dacă va cere să extrădăm jurnaliștii și activiștii care sunt la noi, ce-ați răspunde?

Orice cetățean de pe teritoriul României are dreptul la apărarea. Extrădările sunt de competența sistemului judiciar.

(E cel mai important aliat al României la Marea Neagră) Una e una, alta e alta. Una este relația de politică, alta este sistemul judiciar din România.

Mineriada din 1999: Vă aduceți aminte imaginile? Ce ați fi făcut în locul domnului Emil Constantinescu?

ND: Așa ceva nu se mi poate întâmpla în România de azi (…) Pe situația de azi, Jandarmeria poate să țină față unui protest de genul acesta. Am relativ puține elemente despre momentul de atunci (Cum ați fi comunicat cu oamenii?). În momentul în care cred că oamenii așteaptă de la președinte autoritate. Când trupele de jandarmi au fost cumva învinse de niște structuri să le zicem sindicale este foarte greu să le comunici oamenilor. Președintele în acele momente președintele trebuie să iasă să spună că România este un stat solid și o să reparăm lucrurile.

Alina Manolache: V-ați exprimat opțiunea de premier Ilie Bolojan. Președintele are un rol important, propuneți premierul. Dar cum îi veți convinge pe parlamentari să voteze Ilie Bolojan? Cum îi convingeți pe social-democrați?

ND: România nu își permite alegeri anticipate sau alte forme de referendumuri, cu acest parlament voi lucra inclusiv pe formarea unui nou guvern. O să existe o legitimitate pe care cetățenii mi-o vor da, care înseamnă o schimbare, supremația legii, responsabilitatea muncii.

Ce spun este că nu voi forța (Ilie Bolojan premier, n.red.).

Q: Care este a doua opțiune?

ND: N-o să vă răspund la întrebarea asta. Nu o să vedeți un scandal public pe tema asta, o să fie o negociere între președinte și partide parlamentare și care se va sfârși cu un prim-ministru.

Marian Rădulescu: Nu există riscul să derapeze viitorul președinte?

ND: În 35 de ani am văzut un echilibru de putere destul de bun și problemele societății sunt corupția și lipsa de viziune.

Marinela Mititelu: Dacă ajungeți președinte ce puneți pe primul loc, vocea poporului sau apărarea Constituției?

ND: Sunt oameni care pretind că aud mai bine decât alții vocea poporului. Cred că avem o Constituție cu care ne-am obișnuit cu toții. Într-adevăr, am auzit în campania asta multe lucruri, ”naționalizare”, inclusiv naționalizarea caselor românilor care au plecat în diaspora.

Sunt niște lucruri cu care sunt în total dezacord, proprietatea privată este sacră.

Marian Voicu: Veți numi magistrați de carieră cu experiență politică sau fără la CCR?

ND: Cel puțin pentru numirea pe care o face judecătorul să fie judecător de carieră, e important ca judecătorii CCR să aibă exercițiul procedurii.

Ramona Avramescu: Ce fel de președinte vă doriți să fiți?

ND: Președintele are rol de mediator în societate. Cel mai important rol: să preia principalele probleme ale societății și aici este foarte mult de lucru, românii simt că statul român nu lucrează pentru ei.

E nevoie de o reformă a întregului aparat administrativ al statului. Poate să înceapă cu o reformă a modului în care selectăm oamenii care intră.

Atribuțiile președintelui în Justiție: Aici pe de o parte președintele fiind cel care numește șefii parchetelor, are datoria să orienteze activitatea parchetelor către zone mari de corupție, imobiliară, trafic de droguri și persoane, mediu.

Pe de altă parte, prezind CSAT când participă, președintele poate să stabilească criterii mai bune de selectare în interiorul profesiei, un management mai bun (…).

Întrebare, Claudiu Lucaci: S-a creat o rețea (…) o alocare clientarală care a blocat proiectele de infrastructură majoră. Veți urma același model?

ND: Aveți dreptate în special în ceea ce înseamnă finanțarea statului către proiecte ale autorităților locale, a existat o ingerință a politicului, a prevalat relația de partide (…) alocarea acestor bani să fie alocată pe criterii stabilite de la început (…).

Noi vorbim niște lucruri subtile aici, dar opțiunea între cei doi candidați din turul doi e foarte grosieră. Vorbim de un candidat care vorbește de economia liberă și fonduri UE și vorbim de un candidat care vorbește de naționalizare (…) și o neîncredere pe care o transmite către piață și care riscă să ducă România în incapacitate de plată.

Întrebare, Ștefan Onică: Ce măsuri concrete veți propune pentru a evita criza economică și pentru recâștigarea încrederii investitorilor?

ND: Am răspuns puțin mai devreme, trebuie să echilibrăm deficitul. Și sunt cele patru măsuri concrete despre care am vorbit și am mai spus că am reușit să fac asta cu mari eforturi la Primăria Capitalei (…).

Despre economie: 

• România a cheltuit în ultimii ani 8-9% raportat la PIB mai mult decât a încasat, asta înseamnă că a cheltuit mai mult decât a încasat.
• Agențiile de rating sunt pe România, trebuie să echilibrăm această balanță.
• Patru pe măsuri: accelerarea fondurilor UE, combaterea marii evaziuni fiscale, reducerea cheltuielilor exagerate, eficientizarea instituțiilor statului.
• Statul român trebuie să stimuleze și să nu încurce mediul privat, să creeze un cadru concurențial, predictibil.
• Statul trebuie să intervină să dezvolte niște lucruri esențiale: România are potențialul să reducă prețul la energie (stimulara agriculturii, industriei chimice), pe de altă parte trebuie să stimuleze ramurile de viitor, cum ar fi inteligența artificială. Să stimuleze procesarea produselor agricole pentru crearea unui sistem prin care oamenii să câștige ca în UE