Dezbatere Biroul Parlamentului European în perspectiva alegerilor 2024/ Europarlamentarii români PSD și REPER așteaptă ca președinta Comisiei Europene să exprime clar o delimitare de partidele extremiste și pro-ruse

Riscurile legate de creșterea partidelor extremiste în perspectiva alegerilor europene din 2024 este principalul subiect de discuție abordat de europarlamentarii români prezenți la dezbaterea ”Prioritățile și provocările UE pentru 2024” organizată de Biroul Parlamentului European în România.

Dezbaterea are loc în contextul pregătirilor pentru discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind „starea Uniunii” care va avea loc miercuri, 13 septembrie și care este considerat un punct major de reper al rezultatelor și priorităților viitoare la nivelul UE.

Victor Negrescu (PSD – S&D) și Dragoș Pîslaru (REPER – Renew Europe) au subliniat în comun că se așteaptă ca președinta CE să transmită un mesaj clar de respingere a oricărei coaliții și susțineri pentru partidele eurosceptice, anti-europene, extremiste și pro-ruse.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

„Riscul ca partidele politice antieuropene și pro-ruse să obțină scor semnificativ este foarte mare. Mă aștept ca Ursula von der Leyen să spună foarte clar că refuză orice alianță și cooperare cu partidele eurosceptice, antieuropene și proruse, fiindcă acum acestea se aliază în mai multe state membre și în Parlamentul European fără să existe o reacție adecvată”, a spus Victor Negrescu.

„Dezbaterea la nivelul UE este o dezbatere internă și în România. În UE, partidele de dreapta în loc să concureze cu dreapta extremă, există o tentație să meargă în acea direcție și să preia conceptele. În partea stângă, exista o concurență de populism, iar stânga mai moderată are tentația să meargă în aceasta directie. În Romania, avem nevoie să luptăm efectiv cu forțele extremiste, AUR este un proiect antieuropean și mă aștept și eu ca discursul Ursulei von der Leyen să abordeze asta și cum facem față acestor provocări. Aceasta e dezbaterea de zi cu zi pe care ar trebui să o avem și în România”, a spus Dragoș Pîslaru.

Cristian Pârvulescum, decan al Facultății de Științe Politice – SNSPA a sublinat pe același subiect: „Extrema dreaptă este tot mai mult legitimată, partidele de dreapta se deschid către extrema dreaptă preluând mesajul și sperând că vor prelua electroatul, dar se întâmplă exact invers, după cum putem vedea în Franța”. El a mai spus că sunt riscuri mari, din această perspectivă, „ca anul viitor la sfârșit să avem o Comisie care să nu semene deloc cu actuala Comisie, trebuie să înțelegem că nu mai este o vorbă în vânt”.

„Mă aștept ca președinta CE să atingă și subiectele tabu, precum cel referitor la aderarea României la Schengen, să vină cu un mesaj de sprijin dar și cu un termen de aderare. Astăzi avem un veto care contravine tratatelor europene . CE si PE pot ataca inclusiv la CJUE când o acțiune contravine tratatelor, nu au fost depuse eforturi în acest sens deși noi, unii eruodeputați am luat poziție. De asemenea, sunt importante temele din viața reală, să vorbim despre dificultăți – cum sprijinim sectorul agricol, fermierii; ce facem ca să crească nivelul de trai; ce facem cu bugetul pe termen lung al UE – care este acum în revizuire.”, a mai spus Negrescu.

Tot el a menționat ca unul dintre rezultatele concrete obținute la nivelul Uniunii: „Ca urmare a procedurilor europene, statele membre vor contribui în anii următori cu 22% mai puțin la bugetul UE fiindcă am reușit să adunăm bani din alte mijloace”. De asemenea, Anul 2022- dedicat tinerilor; dar nu am văzut niciun rezultat concret . Tinerii anul trecut au solicitat ca atunci când să adoptă o politică europeană să fie verificat impactul asupra tinerilor.”

Dragoș Pîslaru: „Nu poți discuta despre viitorul UE daca nu discuți despre prosperitate, cum ieșim dintr-o stare care este mai degrabă spre recesiune decât spre creștere. Din perspectiva României, problema este că deși vorbim la nivelul UE despre politici de sprijin precum Pachetul de sprijinire a micilor antreprenori, în România noi tocmai ne pregătim complet anticiclic, să avem un pachet fiscal care detonează mai ales antreprenorii. Viitorul Uniunii – un alt subiect pe agendă. A existat o dezbatere privind viitorul Europei, se pregătește activarea art 48 ceea ce înseamnă că vrem o convenție pentru că vrem să activăm tratatele. Am vrea să vedem susținerea CE pentru acest demers.”

Maria Grapini, europarlamentar PSD a mai menționat câteva domenii de impact pentru România pe care s-a lucrat recent la nivelul UE: „Avem directiva privind salariul minim; a reglementat și obligă statele membre să aibă o lege – acesta e scopul (erau țări precum Germania care nu aveau o lege); echitatea fiscala – s-a lansat o inițiativă cetățeneasca privind impozitarea marilor averi. Un dosar important în lucru se referă la organizarea pieței energiei electrice, de asemenea, este important ultimul raport din Parlament privind modificarea Codului vamal al autorităților vamale”.

În intervenția sa online, eurodeputata Renew Ramona Strugariu a subliniat că la nivlelul UE „trebuie să găsim rapid soluții despre cum ne părtrăm democrația și cum păstrăm proiectul european; starea UE este gragilă și din perspectiva războiului”.