Despăgubiri – record de 34 de milioane de euro pentru proprietarii de imobile naționalizate în dosarele de la CEDO în 2020, mai mari decât în ultimii zece ani la un loc

România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2020 să plătească despăgubiri de peste 34 de milioane de euro, mai mari decât în toți ultimii zece ani la un loc, potrivit unui studiu al Asociației Pentru Proprietate Privată (APP România).

De ce au fost anul acesta despăgubiri mai mari decât în anii anteriori? După ce a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, în anul 2010, CEDO a așteptat măsurile legislative din țara noastră, apreciind că situația proprietarilor de imobile naționalizate se va rezolva pe plan intern. Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluționat aceste probleme.

Prin urmare, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală. În România, ei ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcție de anumite grile notariale, în 5 tranșe anuale și cu multe diminuări aplicate de funcționarii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Într-un studiu realizat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România) se evidențiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea țării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare.

Astfel, din 34.700.924  de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România.

Aceste dosare nu ar fi ajuns la CEDO dacă nu ar fi parcurs mai întâi toate căile de atac interne. Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenției europene a drepturilor omului, acești proprietari nu ar mai fi fost nevoiți să apeleze la instanța europeană, arată Călin Ispravnic, președinte APP România. Statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autoritățile administrative ar fi soluționat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcționarii ANRP.

ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea, arată președintele APP, care spune că primăria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a rezolvat doar 51% dintre dosare. Mai sunt peste 20.000 de notificări (din aproximativ 42600) care încă așteaptă la rând.

Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie și parțială- alte imobile.

La comisiile locale de fond funciar din toată țara se află numeroase cereri neanalizate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluționarea de către instanțe a acestor cereri după declararea ca neconstituționale a dispozițiilor care îngrădeau accesul la justiție acestor persoane.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens.

Foto: Bilanțul despăgubirilor în perioada 2011 – 2020 (Sursa: APP)