Deriva democrației în regimul Iohannis. Cum folosesc PSD și PNL instrumentele politice, administrative și mediatice pentru a slăbi opoziția

Oligopolul politic PSD-PNL, controlat de președintele Klaus Iohannis, face pași accelerați spre autocrație. Liderul de opoziție Cătălin Drulă a vorbit și el despre ”deriva democrației” și a anunțat că USR nu o va vota pe Ursula von der Leyen pentru că ”se face că nu vede” ce se întâmplă în România. Sunt declarații politice, într-un an electoral tensionat, normale pentru un partid de opoziție. Dar faptele seci confirma deriva anti-democratică din România, țară pe care ultimul raport al The Economist Intelligence Unit o numește ”democrație defectuoasă”.

Ultimele decizii arbitrare ale coaliției au rolul de a inhiba concurența politică și se bazează pe faptul că PSD și PNL controlează aproape toate pârghiile politice și administrative din stat. Mecanismele de control și echilibru din stat sunt toate conduse de lideri propuși de cele două partide, nu există nici un exemplu în ultimii doi ani de cenzură a unor măsuri luate de coaliție.

Mai mult, observăm o nouă tendință profund antidemocratică: secretizarea pe bandă rulantă a unor informații de cert interes public, după cum arată un inventar făcut de Economedia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Iar startul de facto al campaniei electorale a venit la pachet cu accelerarea deciziilor care pun piedici opoziției, de la comasarea alegerilor la racolările pe bandă rulantă, de la stoparea banilor la linșajele mediatice. De notat că partenerii occidentali tac și validează comportamentul politic al Puterii de la București, cu premii precum ridicarea MCV și raportul ultralaudativ pe Schengen.

Iată instrumentele prin care puterea PSD-PNL distorsionează mecanismele democratice și limitează opoziția:

• Politic

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Decizia, luată cu doar trei luni înainte de vot, va avea un impact major asupra opoziției care nu are primari și șefi de consilii județene. De altfel, aceasta a și fost miza comasării. E o mișcare de forță, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția, garantul respectării drepturilor democratice în Europa. Comisia a primit sesizarea opoziției și va face un raport, greu de crezut că va da verde.

Undă verde pentru traseism. Ordonanța de urgență a guvernului a dat liber la mutarea primarilor, președinților de consilii județene și consilierilor de la un partid la altul fără a mai exista riscul de pierdere a mandatului. Aleșii opoziției sunt principalii vizați de Putere, după cum arată știrile pe bandă rulantă din ultimele două luni, chiar dacă USR și AUR au încercat să atragă și ele câțiva consilieri PSD sau PNL.

Racolarea primarilor opoziției. Din șapte primari de orașe și sectoare ai USR, doi au fost deja racolați de PSD și PNL. Gabriel Pleșa (Alba Iulia) a plecat la PNL, Camelia Berta (orașul Victoria) a plecat la PSD. Alți doi primari USR au declarat public că au existat încercări de racolare – Lucian Viziteu (Bacău) și Elena Lasconi (Câmpulung). Sigur că plecarea la un alt partid e o decizie individuală, dar în cazul primarilor de orașe presiunea Puterii e evidentă: fără bani de la guvern și de la Consiliul Județean, orice primar e legat de mâini și de picioare.

Scoaterea reprezentanților PMP și REPER din secțiile de vot. Ordonanța de urgență pentru comasarea alegerilor, adoptată de guvernul PSD-PNL în urmă cu o săptămână, a scos din secțiile de vot reprezentanții PMP și REPER, deși sunt partide reprezentate în Parlamentul European. Nici o explicație pentru modificarea peste noapte a proiectului, în condițiile în care varianta inițială a OUG dădea PMP și REPER dreptul de a fi reprezentate. Prezența în secțiile de vot e esențială pentru partidele de opoziție pentru a preveni eventualele fraude electorale.

Diminuarea masivă a rolului Parlamentului în decizia politică. Legislativul a fost transformat într-o anexă de guvernul PSD-PNL, fie că a fost condus de Marcel Ciolacu, fie de Nicolae Ciucă. Executivul legiferează prin ordonanțe de urgență în locul Parlamentului, redus la statutul de anexă. Mai mult, premierul și miniștrii săi refuză constant să vină în fața Parlamentului pentru a da explicații despre deciziile luate.

• Administrativ

Autoritatea Electorală Permanentă a suspendat subvenția PMP de la buget. E o măsură fără precedent luată de instituția condusă de Toni Greblă (ex-PSD) în an electoral, în condițiile în care nici un alt partid nu a primit o astfel de sancțiune. AEP susține că a oprit finanțarea din cauza procesului intentat de Cristian Diaconescu, care nu îl recunoaște pe Eugen Tomac președinte al partidului, dar există o hotărâre executorie a Tribunalului București prin care e validat congresul la care Tomac a fost ales președinte.

În paralel, PSD și PNL cheltuie nestingherite zeci de milioane de euro anual plătind netransparent presa, printr-un mecanism despre care Dan Tăpălagă scria încă din 2022 că ridică o reală problemă de ordin legal. ”Ce au cumpărat oficial PNL și PSD cu banii din subvenție? Ce au scris în contractele încheiate cu televiziunile și cu site-urile miluite cu mii sau zeci de mii de euro pe lună? Au achiziționat conținut editorial? Dacă nu au cumpărat conținut editorial, atunci ce? Consultanță politică? În ce a constat mai exact, cine a prestat serviciile respective și cum pot fi ele dovedite cu hârtii? Curtea de Conturi și alte instituții care au acces la aceste contracte cel puțin imorale vor trebui să lămurească într-o bună zi ce au cumpărat partidele în afara campaniilor electorale”. În ciuda acestor fapte, Autoritatea Electorală Permanentă nu a stopat finanțarea nici pentru PSD, nici pentru PNL.

Curtea de Conturi, controale pe bandă rulantă la primarii Opoziției. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că a primit un răspuns de la Curtea de Conturi privind controalele efectuate la primării: În 2022, din cinci controale la primăriile din Bucureşti, patru au fost la Sectorul 1. În 2023, din patru controale, trei au fost tot la Primăria Sector 1. Curtea de Conturi nu a infirmat informațiile prezentate public de primarul USR. Curtea de Conturi e condusă de Mihai Busuioc, fost secretar general în guvernele PSD.

Mediatic

Opoziția e boicotată de marile trusturi media care încasează zecile de milioane de euro de la PSD și PNL. O monitorizare realizată de CNA anul trecut timp de o săptămână arăta că USR este aproape invizibilă la emisiunile posturilor de știri cu audiență mare (Antena 3, Digi24, România TV), în timp ce PSD și PNL domină copios emisiunile din prime-time ale acestor televiziuni.

Situația s-a înrăutățit față de anul trecut, potrivit informațiilor G4Media, iar controlul pe televiziuni e și mai puternic din partea PSD și PNL, proporțional cu sumele cheltuite în campania electorală.

Atacuri sistematice pe televiziunile apropiate Puterii. Un exemplu recent este atacul constant la RTV pe subiectul Roșia Montană, când au fost vizați USR, Dacian Cioloș și Nicușor Dan. Imediat după ce tribunalul de arbitraj a dat câștig de cauză României, atacurile la opoziție au încetat.

Un alt exemplu a fost Antena 3, care l-a criticat constant pe Nicușor Dan că nu a trecut bugetul Primăriei București în utimele ședințe ale Consiliului General, în condițiile în care tocmai PSD și PNL – majoritatea din Consiliu, au votat împotriva bugetului.

Un capitol separat e Justiția. Liderii USR au acuzat în repetate rânduri că DNA îi vânează pe opozanți (dosarul vaccinurilor și dosarele făcute aleșilor locali din Brașov și Bacău) și îi protejează pe demnitarii Puterii prin clasarea unor dosare precum Bode – achiziția de BMWuri, primarul din Constanța sau Ion Mocioalcă. Aceasta e o acuzație extrem de dură, de poliție politică.

Numai că procurorii anticorupție nu au anchetat doar opoziția, ci și puterea. DNA a deschis anchete și împotriva unor politicieni precum Dumitru Buzatu (PSD), Iulian Dumitrescu (PNL) sau primarul din Mioveni (PSD). Statistic, DNA e acoperită, cu anchete îndreptate împotriva tuturor partidelor.

Pe de altă parte, unele voci independente din sfera justiției acuză degradarea sistemului judiciar în ansamblu. De exemplu, fostul judecător clujean, Cristi Danileț, a declarat că actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) îi anchetează și sancționează pe magistrați pentru soluțiile pe care le dau și că instituția este mai abuzivă decât pe vremea regimului Liviu Dragnea, referindu-se la faptul că Daniela Panioglu a fost exclusă de la Curtea de Apel București pentru a cincea oară într-un an.

Cu aceste instrumente politice, administrative și mediatice, coaliția a intrat în cele patru alegeri din anul super-electoral. Miza PSD și PNL e păstrarea puterii pentru încă cel puțin un ciclu electoral, astfel încât potul de zeci de miliarde de euro din fonduri europene, PNRR și bugetul național să rămână doar al lor.