Deputata USR, Diana Buzoianu: Directorul Salrom trebuie să-şi prezinte demisia. Sunt inacceptabile inacţiunea şi lipsa totală de asumare

Deputatul USR Diana Buzoianu solicită demisia directorului general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, care nu a participat la audierile de luni din Comisia pentru mediu privind situaţia de la Salina Praid. ”Directorii Salrom care au participat, totuşi, la audieri au răspuns clar că nu au instalat staţiile de monitorizare propuse de experţi în studiul din 2007. Tot ei au recunoscut că în ultimii foarte mulţi ani nu au realizat decât lucrări minimale, în regim propriu, deşi ştiau care este riscul în zona respectivă”, afirmă Buzoianu, transmite News.ro.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de USR, nici Salrom, nici Apele Române nu şi-au îndeplinit atribuţiile corespunzător, iar inacţiunea şi incompetenţa au cauzat dezastrul de la Praid.

Luni, au fost organizate audieri în Comisia pentru mediu, la solicitarea preşedintelui comisiei, deputatul USR Diana Buzoianu, dar directorul general Salrom nu a participat pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor, deşi confirmase iniţial participarea.

”Astăzi, în cadrul audierilor, reprezentantul Apele Române a menţionat că se ia în calcul inclusiv scenariul prăbuşirii planşeului. De asemenea, conform declaraţiilor reprezentantului Apele Române nu se estimează că mai devreme de o lună de zile va fi apă potabilă în comunităţile care acum nu au apă potabilă. Sunt doar o parte din multele consecinţe pe care astăzi o comunitate le resimte din cauza incompetenţei sau neglijenţei unor companii care trebuia să ia măsuri din 2007, când au auzit prima dată că există un pericol real în zonă”, a declarat Diana Buzoianu.

La audieri au participat, online, Sorin Rîndaşu, director Departamentul situaţii de urgenţă Apele Române, şi directorii Salrom Marius Gubernat şi Nicolae Şoltuz.

Potrivit USR, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, nu a participat la audiere, deşi la solicitarea sa a fost amânată şedinţa Comisiei pentru mediu tocmai pentru ca toţi cei invitaţi să poată participa. La rândul său, directorul Apele Române a anunţat că nu poate onora invitaţia la audieri.

”Directorii Salrom care au participat, totuşi, la audieri au răspuns clar că nu au instalat staţiile de monitorizare propuse de experţi în studiul din 2007. Tot ei au recunoscut că în ultimii foarte mulţi ani nu au realizat decât lucrări minimale, în regim propriu, deşi ştiau care este riscul în zona respectivă. Întrebaţi de ce a câştigat licitaţia din 2025 o firmă cu puţină experienţă în domeniu, în timp ce restul companiilor ofertante au fost respinse cu scuza că nu s-au încadrat în buget, deşi bugetul nu a fost publicat de la bun început în procedura de licitaţia, reprezentanţii Salrom au răspuns că… au această posibilitate legală. Dar cea mai aberantă este chiar lipsa de la audieri a directorului Salrom. În concluzie, asemenea răspunsuri, precum şi lipsa asumării prezenţei în cadrul comisiei sunt motive suficiente pentru ca directorul general să nu mai ocupe acest post pe viitor”, a susţinut Diana Buzoianu.

Comisia pentru mediu a vrut să afle de la şefii Salrom şi Apele Române:

– care este situaţia actuală la Praid şi ce lucrări se efectuează în prezent?

– ce riscuri există în continuare, inclusiv în ceea ce priveşte surparea planşeului salinei, afectat de infiltraţiile masive de apă, şi pentru locuitorii din zonă?

– de ce autorităţile cu atribuţii nu au luat măsurile recomandate după studiul din 2007 care semnala o serie de probleme?

– de ce digurile care trebuiau să suporte un debit aproape dublu decât a fost în 2025 nu au fost realizate aşa cum trebuia şi de ce răspunderea este pasată la câteva familii de castori?

– cum au fost selectate firmele care ar trebui să execute lucrări în zonă, firme care nu au experienţa necesară în lucrări hidrotehnică?

– câte localităţi sunt afectate acum şi când vor avea apă potabilă locuitorii din zonă?

– ce plan are Apele Române pentru realizarea investiţiilor recomandate, atât de necesare pentru prevenirea inundaţiilor?

”Răspunsurile oferite au fost însă, de multe ori, doar parţiale sau vagi. Reamintim că România are la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) suma de 386 milioane de euro tocmai pentru proiecte de prevenire a inundaţiilor şi consolidare a infrastructurii hidrotehnice. Reprezentantul Apele Române nu a putut însă spune în ce măsură au fost realizate investiţiile. USR cere ca aceste fonduri europene să fie folosite eficient şi urgent pentru a preveni dezastre, nu pentru a fi pierdute în birocraţie sau nepăsare”, se mai arată în comunicat.