Decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic proiectelor miniere, contestată de ONG-uri şi organizaţii comunitare

ONG-uri şi organizaţii comunitare din mai multe ţări europene au anunţat că vor contesta decizia Comisiei Europene de a acorda statut strategic unor proiecte miniere, transmite Agerpres.

„În această dimineaţă, Comisia Europeană a publicat prima rundă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice sub Regulamentul European pentru Materii Critice (CRMA). Au fost anunţate 47 propuneri în statele membre ale UE. În ciuda rolului desemnat al proiectelor pentru independenţa resurselor Europei şi reindustrializare, un număr semnificativ de proiecte de extracţie sunt de mult timp contestate de organizaţiile de mediu şi rezidenţi deopotrivă”, se menţionează într-un comunicat al Mining Watch remis, marţi, Agerpres.

Astfel, ca reacţie la decizia de marţi, mai multe ONG-uri şi asociaţii comunitare din România, Germania, Spania şi Portugalia au declarat că vor contesta desemnarea statutului strategic de către Comisia Europeană. Proiectele strategice contestate includ proiecte miniere precum Barroso Lithium Project din Spania, Mina do Romano în Portugalia sau proiectul de aur şi cupru Rovina din România (ESM).

„Proiectul minier Rovina, care vizează extracţia aurului şi a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munţii Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o iniţiativă deja declarată ilegală de instanţele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, şi ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului şi al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne”, a declarat Roxana Pencea-Brădăţan, de la MiningWatch România, citată în comunicat.

Potrivit acesteia, în contextul presiunilor geopolitice tot mai strânse, CRMA a UE îşi propune să deblocheze parteneriatele minerale cu ţările terţe şi, de asemenea, exploatarea internă a metalelor necesare pentru tranziţia energetică. Pentru a atinge cel puţin 10% din producţia internă de minerale critice până în 2030, proiectele strategice sunt declarate de interes public major, facilitându-le obţinerea rapidă de avize şi accesul la investiţii private şi publice.

De la redactarea CRMA în 2023, activiştii de mediu şi comunităţile afectate au subliniat incompatibilitatea actului cu reglementările europene de mediu existente, cum ar fi Directiva Habitate, Directiva Cadru privind Apa şi Directiva Păsărilor.

„Extracţia de materii prime ieftine pentru industria auto din Germania şi din alte părţi pune în pericol stilul nostru de viaţă. Noi, cei care trăim din agricultura durabilă şi depindem de râuri curate şi pajişti verzi, vom suporta doar dezavantaje. Propunerea nu reprezintă o Tranziţie Justă – mineritul din Portugalia nu respectă legislaţia, iar autorităţile nu iau măsuri. Cele patru mine de suprafaţă planificate sunt inacceptabile atât din punct de vedere ecologic, cât şi social. Vom cere Comisiei UE să revizuiască această decizie”, a explicat Nelson Gomes, din iniţiativa cetăţenilor din Covas do Barroso, citat în comunicat.

Joam Evans, de la Observatorul Minier Iberic, un organism de supraveghere a industriei miniere din partea societăţii civile, a subliniat că în Spania, mineritul modern a cauzat „distrugeri şi poluări imense, aducând la pachet nedreptate, crimă, corupţie şi suferinţă”.

„CRMA va amplifica aceste probleme. Statutul de proiect strategic este o încercare de a legitima proiecte ilegale şi distructive, în timp ce comunităţile sunt subminate şi transformate în „inamici publici” prin narativa Comisiei de securizare a materiilor prime”, a afirmat Joam Evans.

Conform unui comunicat al Executivului comunitar, Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice situate în 13 state membre UE, inclusiv România, menite să stimuleze capacităţile interne în materie de materii prime strategice, care, la rândul lor, vor consolida lanţul valoric european al materiilor prime şi vor diversifica sursele de aprovizionare.

„Noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmăreşte să asigure faptul că extracţia, prelucrarea şi reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice satisfac 10%, 40% şi, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030. Ajutând Europa să îndeplinească aceste obiective, noile proiecte strategice contribuie în mod semnificativ la tranziţia verde şi la cea digitală a Europei, sprijinind în acelaşi timp industria europeană de apărare şi industria aerospaţială”, se menţionează în comunicatul CE.

Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia şi România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanţului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activităţi de extracţie, 24 de prelucrări, 10 reciclări şi 2 înlocuiri de materii prime. Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (şapte proiecte) şi grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii în special lanţului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, că Comisia Europeană va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei româneşti, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, constând în investiţii în exploatarea de grafit, de magneziu şi de cupru.