GALERIE FOTO | Debitul Dunării rămâne mult sub normal în luna mai. Ce înseamnă asta pentru România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Debitul Dunării la intrarea în România, în secţiunea Baziaş, va creşte uşor în perioada 10–17 mai 2026, până la aproximativ 2.900 metri cubi pe secundă, însă valoarea rămâne la mai puţin de jumătate din media normală a lunii mai, estimată la 6.600 mc/s, potrivit prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Hidrologii spun că, deşi sunt aşteptate precipitaţii şi topirea zăpezilor din zonele montane, nivelul general al Dunării continuă să fie scăzut pentru această perioadă a anului. În aval de Porţile de Fier, debitele vor creşte pe majoritatea sectoarelor, cu excepţia zonei Călăraşi–Tulcea, unde sunt prognozate scăderi.

Galeria foto a articolului conține imagini surprinse la Porţile de Fier și Orșova, pe fondul nivelului scăzut al Dunărea, puse la dispoziție de hidrologul Daniel Diaconu.

Pentru luna mai, specialiştii estimează un debit maxim al Dunării de 8.500 mc/s şi un minim de 5.800 mc/s.

În acelaşi timp, râurile interioare din România ar putea înregistra creşteri importante de nivel în prima parte a intervalului, din cauza ploilor, a propagării apei şi a topirii zăpezilor din zonele montane înalte. Există riscul apariţiei unor viituri rapide pe râurile mici, torenţi şi pâraie, cu posibile inundaţii locale.

Potrivit prognozei trimestriale a INHGA, regimul hidrologic din luna mai va fi, în general, sub media multianuală, situându-se între 50% şi 80% din valorile normale.

De ce este important debitul Dunării?

Debitul reprezintă cantitatea de apă care trece printr-o secţiune a râului într-o secundă, măsurată în metri cubi pe secundă (mc/s). Este unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru economie, agricultură şi siguranţa populaţiei.

Transportul naval. Dunărea este a doua dintre cele mai importante rute comerciale din Europa, după Rin. Când debitul este prea mic navele transportă mai puţină marfă, unele sectoare devin greu navigabile, cresc costurile de transport. Porturile din Galaţi, Brăila sau Tulcea pot fi afectate direct.

Producţia de energie. Hidrocentralele de la Porţile de Fier depind de cantitatea de apă din râu. Un debit redus poate însemna producţie mai mică de energie electrică, presiune mai mare pe alte surse de energie.

Agricultura. Apa Dunării şi a râurilor interioare este folosită pentru irigaţii. În perioadele secetoase culturile agricole suferă; creşte riscul de secetă; fermierii au nevoie de mai multă apă pentru irigaţii.

Ecosistemul şi Delta Dunării. Nivelurile scăzute afectează fauna şi flora din Delta Dunării scade oxigenarea apei, unele zone seacă temporar; peştii şi păsările sunt afectate.

Riscul de inundaţii. Paradoxal, chiar dacă debitul general este mic, ploile abundente pot produce viituri rapide pe râurile mici. De aceea hidrologii monitorizează constant evoluţia debitelor şi precipitaţiilor.