De la „ghosting” la „quiet quitting”, evităm conflictul. Iar asta nu este sănătos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prea des, aceste comportamente devin o scuză pentru a evita munca dificilă și inconfortabilă necesară menținerii relațiilor, atât personale, cât și profesionale, scrie NBC News.

Atunci când predau seminarul „Leading Lives That Matter”, unul dintre subiectele care îi irită cel mai mult pe studenții mei este cel al relațiilor de familie. Din păcate, modul în care mulți aleg să gestioneze aceste tensiuni este prin fantezii de ruptură totală. Un student mi-a spus recent: „Abia aștept să fiu suficient de independent financiar ca să pot pleca și să-mi las familia și bagajele ei în urmă.”

Această perspectivă reflectă o tendință tot mai accentuată de evitare a conflictului, vizibilă în toate tipurile de relații: de la dispariția bruscă din viața unui partener sau prieten (ghosting) până la „quiet quitting” sau „quiet firing” la locul de muncă. În situații de abuz sau circumstanțe extreme, ruperea legăturii poate fi singura opțiune sigură. Însă, de multe ori, astfel de gesturi sunt doar o cale de a evita efortul dificil al menținerii relațiilor.

Deși blocarea cuiva pe rețelele sociale sau evitarea unei ședințe tensionate poate oferi un sentiment temporar de ușurare sau putere, pe termen lung evitarea conflictului poate afecta reziliența, sănătatea mintală și productivitatea. Poate că este momentul să învățăm să ne apropiem de conflict, și de soluționarea lui, în loc să fugim de el.

Un sondaj național realizat pentru cartea „Fault Lines: Fractured Families and How to Mend Them”, a psihologului Karl Pillemer de la Cornell University, a arătat că 27% dintre americanii peste 18 ani au întrerupt complet legătura cu cel puțin un membru al familiei. Iar tot mai des, această ruptură are loc prin ghosting, descris de revista Real Simple drept „modalitatea modernă de a ieși din viața cuiva”.

Printre motivele creșterii evitării conflictului se numără modul în care comunicarea modernă, și neîncrederea în ceilalți, face mai ușor să ignori pe cineva. Experiența socială fragmentată și orientată online a tinerilor, amplificată de pandemie, a redus interacțiunile față în față, unde diferențele trebuie gestionate direct.

Teama de a fi atacat online pentru opinii considerate ofensatoare inhibă dialogul. În același timp, putem petrece zile sau săptămâni în camere digitale de rezonanță, unde opiniile noastre sunt confirmate constant. În aceste condiții, „mușchii” necesari rezolvării conflictelor se atrofiază.

Schimbările sociale contribuie și ele. Cercetările britanice arată o creștere dramatică a perfecționismului în rândul generațiilor tinere, alimentată de competitivitate, individualism, inegalitate economică și presiunea de a excela academic și profesional. Perfecționismul limitează comunicarea: dacă rămânem tăcuți, evităm riscul de a spune ceva „greșit”.

Pandemia a amplificat sensibilitatea emoțională. Un sondaj online din 2022 realizat pe 1.153 de studenți chinezi a arătat că participanții au experimentat reacții de furie „hipersensibile și intensificate” chiar și la informații percepute ca ușor amenințătoare.

Chiar și cultura dezvoltării personale poate încuraja ruperea relațiilor. O autoare a relatat că mișcarea „self-love” a determinat-o să elimine din viața ei persoane care „nu se simțeau bine” sau care nu îi „reciprocau” eforturile. Ulterior, însă, a realizat că gestul a fost impulsiv și egoist.

În mediul profesional, consultanta Amy Gallo consideră că am devenit prea „aversivi față de conflict”. Deși conflictul interpersonal, atacurile la caracter sau valori este dăunător, conflictul legat de sarcini și procese, cum ar fi dezbaterile constructive și brainstormingul, este esențial pentru creativitate și relații profesionale solide.

Este mai ușor să menținem relații superficiale, evitând subiectele sensibile. Dar reziliența, sănătatea mintală și durabilitatea relațiilor apropiate ar avea de câștigat dacă am aborda conflictele cu respect.

Psihiatrul Eugene Beresin de la Harvard Medical School observă că relațiile devin mai puternice și mai apropiate după rezolvarea unui conflict, deoarece acest proces dezvoltă abilități esențiale precum ascultarea și tolerarea diferențelor.

Cercetările publicate în The Journals of Gerontology Series B arată că persoanele care rezolvă intenționat conflictele zilnice raportează reducerea stresului și mai puține emoții negative, atât în ziua respectivă, cât și în următoarea.

În cele din urmă, autoarea care își îndepărtase prietenii a revenit asupra deciziei. A înțeles că trebuie să practice aceeași compasiune și răbdare față de ceilalți pe care o are față de sine și că oamenii își exprimă afecțiunea în moduri diferite, iar acest lucru este în regulă.

Uneori, relațiile complicate sunt exact contextul în care învățăm cel mai mult despre ceilalți și despre noi înșine.