De ce vizitează președintele chinez Serbia și Ungaria?

După o escală la Paris, vizita de stat a lui Xi Jinping în Serbia are loc la 25 de ani de la bombardarea ambasadei Chinei de către NATO în 1999. Marți, steaguri chinezești și sârbești au fost arborate în tot Belgradul pentru sosirea președintelui chinez Xi Jinping, scrie Euronews.

În urmă cu 25 de ani, Ambasada Chinei din Belgrad a fost lovită de un atac al aviației americane în timpul campaniei NATO din Kosovo în 1999.

Bombardamentul a fost recunoscut în cele din urmă de Washington ca fiind o greșeală, dar rămâne un punct sensibil în relațiile sino-americane.

„Într-o oarecare măsură, amintirea [bombardamentului] este menținută în mod artificial vie, astfel încât să poată fi invocată ori de câte ori se consideră necesar, pentru a pune presiune atunci când (chinezii) au nevoie de ea”, spune Sven Biscop, profesor de politică externă și securitate europeană la Universitatea din Ghent.

Dar vizita reprezintă mai mult decât o amintire istorică. În ultimii ani, Beijingul a investit masiv în Serbia; capitalul chinez deține fabrici și mine, construiește drumuri și finanțează construcția unei linii de cale ferată între Belgrad și Budapesta. Locomotivele chinezești vor înlocui în curând vechile trenuri din epoca socialistă care circulă în prezent acolo.

În timp ce continuă să investească în Serbia, China este acuzată pe scară largă de poluare și de degradarea mediului.

„În țări precum Serbia, ecologia trece pe locul doi după economie”, explică Mijat Lakićević, analist economic la revista economică sârbă Novi Magazin.

Între timp, o fabrică chineză de anvelope se confruntă, de asemenea, cu acuzații de trafic de persoane și de exploatare a muncitorilor vietnamezi și indieni.

Poarta Beijingului către Europa

Următoarea oprire a lui Xi este Ungaria, al cărei guvern a cultivat legături strânse cu Beijingul și Moscova, unde va efectua o vizită în perioada 8-10 mai.

Ungaria este primul membru al Uniunii Europene care s-a alăturat programului chinez de dezvoltare Noile Drumuri ale Mătăsii și este văzută de mulți, atât în Europa, cât și în China, ca fiind poarta de acces a Beijingului către continentul european.

„Pentru chinezi, acum este foarte important să își relocheze cel puțin o parte din uzinele de producție din China în Europa pentru a rămâne și a produce în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Tamas Matura, analist și fondator al Centrului de Studii Asiatice din Europa Centrală și de Est, „probabil din cauza creșterii nivelului de protecționism din Europa”.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul pledează pentru măsuri protecționiste pentru a limita ambițiile economice ale Chinei în Europa.

Recent, Comisia Europeană a deschis investigații privind subvențiile chinezești pentru vehiculele electrice și panourile solare, acuzându-le de denaturarea concurenței.