G4Media.ro

De ce utilizarea pesticidelor pune în pericol resursele de pește / Ce…

De ce utilizarea pesticidelor pune în pericol resursele de pește / Ce este ”Primăvara Tăcută”

Profeția „Primăvară Tăcută” cum că pesticidele pot „potoli saltul peștelui” a fost confirmată, conform oamenilor de știință care investighează colapsul resurselor de pește din Japonia. Ei afirmă că efecte similare s-au produs probabil și în alte zone de pe tot globul, scrie The Guardian, citat de Rador.

Studiul pe termen lung a demonstrat o prăbușire imediată a volumului de insecte și plancton dintr-un lac mare, după introducerea pesticidelor neonicotinoide în culturile de orez. Aceasta a fost urmată rapid de colapsul populațiilor de Hypomesus olidus și țipari, care fuseseră stabile vreme de decenii, dar se bazează pe aceste animale minuscule pentru a se hrăni.

Analiza arată o corelație solidă, dar nu poate proba o legătură cauzală între colaps și insecticide. Însă oameni de știință independenți au declarat că alte posibilități au fost excluse și că studiul oferă „probe convingătoare”.

Studiul este primul care relevă efectul colateral al insecticidelor asupra peștilor. Nocivitatea pentru albine este bine cunoscută, dar studii anterioare din Europa au făcut legătura între neonicotinoide și colapsul brusc al altor specii de apă dulce, între care rusalii, libelule și melci, precum și cu diminuarea populațiilor de păsări de câmp care se hrănesc cu insecte, între care grauri și rândunici. S-a arătat de asemenea că insecticidele dezorientează păsările cântătoare migratoare.

Rachel Carson a scris „Primăvară Tăcută” [„Silent Spring”], cartea ei influentă privind pericolele insecticidelor, în 1962. În raportul lor, cercetătorii japonezi afirmă: „Ea a scris: «Aceste spray-uri, prafuri și aerosoli sunt aplicate acum aproape universal în ferme, grădini, păduri și case – chimicale non-selective care au puterea de a ucide orice insectă, cele ‘bune’ și cele ‘rele’, de a potoli cântecul păsărilor și saltul peștelui în pârâuri.» Impactul ecologic și economic al neonicotinoidelor asupra apelor dulci ale Japoniei confirmă profeția lui Carson.”

„Această perturbare apare probabil și în alte locuri, întrucât neonicotinoidele sunt în prezent cea mai utilizată clasă de insecticide la nivel global”, o industrie de peste 3 miliarde de dolari pe an, au afirmat ei.

Profesorul Olaf Jensen de la Universitatea Rutgers din SUA, care nu face parte din echipa de cercetători, a declarat: „Acest studiu, deși pe bază de observație, prezintă probe convingătoare. Un loc cu pește care a fost sustenabil vreme de decenii a intrat în colaps în decurs de un an după ce agricultorii au început să folosească neonicotinoide. Este o reacție apreciabilă și uimitor de rapidă.”

Studiul, publicat în revista Science, a analizat date din zona lacului Shinji colectate pe parcursul deceniului de dinaintea introducerii neonicotinoidelor în 1993, punct de la care pesticidele au începută să se scurgă în lac, și în perioada de după aceasta. Cercetătorii au constatat că există în apă o concentrație de neonicotinoide care depășește frecvent nivelurile la care e toxică pentru nevertebratele acvatice.

Musculița Chironomus plumosus, o sursă importantă de hrană pentru peștele Hypomesus olidus, a fost una dintre speciile cele mai grav afectate. A dispărut complet din 39 de locuri de unde s-au recoltat probe în 2016, deși în 1982 se găsea în aceleași locuri din abundență. O altă sursă importantă de hrană, o specie abundentă de zooplancton, Sinocalanus tenellus, s-a prăbușit cu 83%.

Cercetătorii au constatat reducerea cu 90% a capturii de Hypomesus olidus în deceniul care a urmat introducerii neonicotinoidelor, comparativ cu deceniul anterior. Capturile de țipari au scăzut cu 74% în aceeași perioadă.

„Mai multe explicații alternative pentru colaps au fost evaluate și respinse: specii invazive, hipoxie sau variații în repopularea cu pește nu pot explica plauzibil observațiile”, a declarat Jensen. Mai mult chiar, capturile de Salangidae, o specie de pește care nu se hrănește cu nevertebratele afectate, au rămas neschimbate.

Studiul arată că neonicotinoidele pot afecta lanțuri trofice întregi, a declarat el. Despre lipsa studiilor privind colapsuri similare, Jensen a spus: „Există chestiunea că nu se vede o problemă dacă nu o căutăm anume.”

Matt Shardlow, de la asociația Buglife, a declarat: „Japonia a avut o experiență tragică cu insecticidele neurotoxice. În câmpurile cultivate cu orez, unde aerul vibra cândva de la bătaia miliardelor de aripi de libelule, aceste insecticide au impus o tăcere aproape totală.”

„Anihilarea musculițelor și efectele colaterale asupra peștilor servesc drept o nouă dovadă privind nebunia groaznică a [folosirii] neonicotinoidelor”, a declarat el. „Să sperăm că acesta e un apel de trezire la realitate pentru țările asiatice și că vor acționa rapid pentru a interzice chimicalele în culturile de orez.”

„Este totodată extrem de îngrijorător că nivelurile neonicotinoidelor în râurile din estul Angliei sunt foarte similare, după cum a scris recent Buglife, cu nivelurile raportate de această cercetare”, a declarat Shardlow. „Din nefericire, deși este clar răul care trebuie să fi fost făcut sănătății râurilor din Regatul Unit, efectul exact al neonicotinoidelor nu a fost cuantificat încă.”

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. UE si USA ar trebui sa interzica producerea si utilizarea insecticidelor, erbicidelor, pesticidelor si fertilizatorilor…etc
    Care e castigul daca un cires produce 100 kg netratat si 150 kg tratat cu toate otravurile alea? As vrefera sa platesc cu 33% mai mult, dar sa fie cirese sanatoase nu cancerigene.
    Mai mult, daca distrugi o insecta sau o planta daunatoare, ele vor fi inlocuite de alte 5 specii daunatoare si trebuie sa cresti doza de tratament.

    • Simplu de zis, greu de tinut un echilibru.
      Nu vad pe nimeni sa cumpere cirese cu viermi la acelasi pret.
      Si, fara toate alea nu se realizeaza recoltele alea ca sa ajunga pentru 7 miliarde.
      Daca ne uitam la productiile agricole care se realizau acum 100-200 de ani… ce sa facem? mai defrisam suprafete de paduri, mai fertilizam deserturi? Mai vorbim cu lacustele sa se convertesca pe carne?

    • acum 100-200 de ani cancerul era un cosmar.
      astazi concerul este o realitate prezenta aproape in fiecare familie, la varste din ce in ce mai mici, chiar nou-nascuti.
      acesta este reversul medaliei la avantajele chimicalelor folosite in agricultura/zootehnie.

    • Totul are un pret.
      Pe de alta parte asa-zisa speranta de viata este mult mai mare (numeric).
      Avem timp berechet sa facem mai multe boli in timpul vietii – pe total mai multe boli pe cap de locuitor. Boli despre care bunicii nostri nu auzisera.
      Daca mureai de la o simpla bronsita la varsta de doi ani ceea ce se intampla groaznic de des nu mai erai inregistrat cu cancer la cinci… Desi poate avea legatura cu o rezistenta scazuta la boli – genetic
      Nu am vazut nicio mentionare biografica despre familii – in anii aceia curati de toxine – in care toti copiii nascuti vii sa ajunga la varsta matura (la mine in familie a fost 4 din 5 ceea ce a aparut ca un randament acceptabil vazut din afara – nu si pentru mama care si-a vazut copilul pierzandu-si respiratia in bratele sale).
      Dar nu e chiar ce vroiam sa zic. Asigurarea hranei unei populatii in crestere exponentiala nu se poate face fara pierderi si fara compromisuri.
      In termeni relativi pierderile sunt mult, mult mai mici decat acum 150-200 de ani. Dar impactul sufletesc este mult mai mare.
      PS va ganditi cand folositi spray impotriva tantarilor ca in felul asta agresati mediul? Si daca da, va lasati ciupit a sau reclamati primaria ca nu a luat masuri?
      Sau …
      Nu va scarpinati, copii
      Ca si purecii e vii

    • Poate ca sunt afectata prea tare ca am facut cancer la 44 de ani si opiniile mele sunt marcate de acest fapt.

  2. Da, si la noi se folosesc pesticide intr-o veselie, fara control, fara masura… Dar toate astea sunt conspiratii ale ecologistilor neo-marxisti, asa spun romanasii care se pricep la toate.

  3. Nicio „greva” a domnișoarei Thunberg care să ia poziție împotriva​ insecticidelor? Niciun discurs cu „ne-ați furat primăvara?” Rostit la ONU?.
    Complicată e ecologia. În fine problema utilizării insecticidelor și a altor tehnici agricole „moderne” (gen plantele modificate genetic) e mai puțin promovată în mass media decât încălzirea globală, deși efectele sunt comparabile.

  4. De albine nu vorbiti ? Sunt mult mai afectate. + Monocultura distruge fertilitatea solurilor, aproape ireversibil.

    Aveau DW un documentar bun, cu parteneriat suedez, dar misterios a disparut … Imi ramane o enigma …

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.