G4Media.ro

De ce umilința electorală a laburiștilor britanici e un avertisment pentru stânga…

De ce umilința electorală a laburiștilor britanici e un avertisment pentru stânga politică din SUA

Victoria categorică a conservatorilor britanici conduși de Boris Johnson la alegerile desfășurate joi în Regatul Unit, precum și eșecul lamentabil al laburiștilor, care au înregistrat cele mai slabe rezultate electorale de după 1935, reprezintă un avertisment major pentru Partidul Democrat din Statele Unite în perspectiva scrutinului federal și prezidențial din luna noiembrie a anului viitor, cred mulți dintre analiștii americani. Ei își justifică opinia prin discursurile și inițiativele similare promovate de democrații americani și de laburiștii britanici, ambele formațiuni având în ultima perioadă tendințe vizibile de a se îndrepta spre stânga extremă a eșichierului politic. În acest context, înfrângerea de proporții suferită de partidul condus de Jeremy Corbyn este privită ca un precedent periculos, care ar trebui luat în seamă de liderii Partidului Democrat din Statele Unite, în cadrul căruia aripa radicală câștigă tot mai mult teren în fața moderaților.

Partidul Conservator, condus de premierul Boris Johnson, a câștigat categoric alegerile generale din Marea Britanie, obținând cel mai bun rezultat din 1987 până acum (cu 43.6% din voturi). Cu cele 365 de mandate obținute, inclusiv în fiefuri tradiționale ale laburiștilor (așa cum este Blyth Valley în fosta zonă minieră din nord-estul Angliei, care a votat cu tories pentru prima dată în istorie), conservatorii vor avea majoritatea absolută în Parlamentul de la Londra, ceea ce va ușura obținerea votului legislativului pentru acordul negociat de Johnson cu UE în vederea ieșirii din blocul comunitar la 31 ianuarie 2020.

Partidul Laburist a pierdut un număr record de 59 de locuri parlamentare, coborând la 203 (de la 262 de fotolii parlamentare obținute în 2017), cea mai usturatoare înfrângere din 1935 și până în prezent. De altfel, liderul laburiștilor, Jeremy Corbyn, a anunțat că va demisiona în urma acestui eșec istoric.

Este un sfârșit de drum umilitor pentru politicianul în vârstă de 70 de ani perceput ca un radical de stânga, care a păstrat permanent ambiguitatea în legătură cu Brexit, a târât Partidul Laburist într-o serie de scandaluri declanșate de pozițiile antisemite ale unora dintre liderii săi – și pe care șeful partidului a refuzat să-i sancționeze – și a provocat controverse prin simpatiile sale declarate pentru organizații teroriste internaționale, de la IRA irlandeză la Hamasul palestinian.

The Telegraph a vorbit  de cortina finală pentru „spectacolul de clown al lui Corbyn,” în timp ce BBC a scris că „după cea de-a patra înfrângere consecutivă pentru Laburiști – după câțiva ani în care s-au mutat și mai mult spre stânga – aceasta este o pierdere serioasă și istorică.”

Iar principalul vinovat nu este altul decât Jeremy Corbyn, un activist al cauzelor socialiste, care în 2015 a surprins pe toată lumea câștigând șefia partidului. A fost momentul care l-a propulsat pe acesta în prim-planul scenei politice britanice, cu sute de mii de tineri, mai ales din centrele urbane, care au văzut în el avangarda unei mișcări socialiste globale.

Așa cum a scris The Times of Israel, Corbyn a oferit inițial susținătorilor săi „o șansă de a furniza o agendă radicală de stânga, care să zguduie economia și să inverseze un deceniu de reduceri ale cheltuielilor publice făcute de către conservatori.” Ca dovadă a popularității sale tot mai crescute stă campania electorală din 2017, când mitingurile sale au atras mii de tineri entuziaști, în timp ce zeci de mii de participanți i-au scandat numele în timpul discursului ținut la faimosul Festival Glastonbury de la Pilton.

Ambiguitatea sa legată de Brexit, apetența pentru teoriile conspirației, eșecul de a răspunde acuzațiilor de antisemitism care au măcinat Partidul Laburist și simpatia sa pentru grupări teroriste au făcut însă ca liderul laburist să piardă treptat sprijinul activiștilor tineri și să-l transforme, în preajma alegerilor din 2019, în cel mai nepopular lider al opoziției britanice din ultimele decenii.

Avertisment pentru democrații americani

Pe de altă parte, viziunea politică al lui Jeremy Corbyn l-a ajutat să-și câștige numeroși adepți în Statele Unite, în special printre membrii radicali ai Partidului Democrat. Multe dintre pozițiile sale legate de exemplu de afaceri internaționale (Venezuela, Cuba sau Orientul Mijlociu) au fost îmbrățișate de activiștii tineri democrați, de multe dintre vedetele de la Hollywood și de figuri importante ale mișcării socialiste globale, între care Alexandria Ocasio-Cortez. Reprezentanta de New York în Congresul de la Washington a trimis de astfel un mesaj tweet de susținere a lui Corbyn chiar în ziua votului din Marea Britanie.

Unii analiști se tem însă că eșecul laburiștilor lui Corbyn la recentele alegeri ar putea reprezenta un precedent periculos pentru șansele democraților la alegerile de anul viitor. Discursurile și inițiativele politice ale celor două formațiuni au devenit, în multe privințe, similare în ultima perioadă, iar situația este agravată de faptul că radicalii din Partidul Democrat american câștigă tot mai mult teren. Am vorbit despre aceste lucruri în mai multe rânduri, inclusiv într-un material recent în care am relatat despre avertismentele fostului președinte Barack Obama împotriva democraților „revoluționari” care candidează la funcția de președinte al Americii, acesta atrăgând atenția că Partidul Democrat se îndreaptă prea mult spre stânga eșichierului politic.

Fostul președinte a afirmat că majoritatea alegătorilor americani nu doresc „să demoleze sistemul și apoi să îl refacă.” Obama nu a menționat niciun candidat pe nume și nici nu a criticat vreo propunere politică specifică, în schimb, el a folosit apariția pentru a îndemna democrații să „acorde atenție” alegătorilor în legătură cu probleme majore, precum îngrijirea sănătății și imigrația. Acești alegători, a spus Obama, nu au neapărat aceleași opinii cu ceea ce el a numit „anumite conturi de Twitter de stânga” sau cu „aripa activistă a partidului nostru.”

Comentariile fostului lider de la Casă Albă pot fi văzute ca o critică voalată a senatorilor Bernie Sanders și Elizabeth Warren, percepuți ca doi dintre cei mai radicali candidați din lista democraților. Ambii au cerut schimbări politice și economice de anvergură – Sanders a vorbit chiar de o „revoluție” -, promovând de exemplu politici care ar pune capăt asigurărilor de sănătate private, ar duce la anularea datoriilor la împrumuturile studențești și ar permite decriminalizarea trecerilor ilegale ale frontierei.

Obama, care a ocupat fotoliul de la Casă Albă din 2009 până în 2017, a declarat că America este „mai puțin revoluționară decât este interesată de îmbunătățiri.”

„Chiar dacă testăm limitele și suntem îndrăzneți în viziunea noastră, trebuie să fim înrădăcinați și în realitate,” a declarat Obama la o întâlnire a Democracy Alliance, un grup de donatori bogați din stânga politică americană.

La momentul respectiv, analiștii au afirmat că declarațiile lui Obama sunt o reflectare a diviziunilor care există între cele două tabere mari din interiorul Partidului Democrat, cu aripa radicală, progresistă câștigând tot mai mult teren în fața moderaților. De altfel, declanșarea anchetei privind procedura de punere sub acuzare și înlăturare din funcție a președintelui Donald Trump a fost considerată o victorie a radicalilor din formațiunea democrată în fața celor moderați, care au evitat luni de zile să adopte o astfel de decizie, despre care au afirmat că este riscantă și că, din cauza Senatului republican, nu va duce nicăieri.

Aplecarea spre stânga extremă a Partidului Democrat s-a intensificat după alegerile prezidențiale din 2016 și, potrivit comentatorilor, poate fi remarcată în agendele politice discutate și îmbrățișate de democrați, multe dintre ele depășind cu mult pozițiile adoptate de președinții și candidații democrați anteriori (de la interzicerea asigurărilor private la universități gratuite, la Taxa Ultra-milionarilor și Green New Deal), în opiniile populiste de stânga privind afacerile interrnaționale, în susținerea importantă pe care sondajele arată că o au senatorii Warren și Sanders, în declarații antisemite sau în popularitatea substanțială de care se bucură în rândul alegătorilor democrați obișnuiți Ocasio-Cortez și aliații ei din Congresul de la Washington (considerați printre cei mai radicali membri ai partidului).

În acest context, analiștii avertizează că susținerea democraților pentru inițiative politice radicale, à la Corbyn – și despre care inclusiv postul CNN a afirmat ca „l-ar face pe Bernie Sanders să arate ca Bill Clinton” – ar putea avea un impact negativ printre alegătorii americani. În peisajul politic actual din America, asocierea cu Partidul Laburist de la Londra este considerată acum nu doar riscantă, ci chiar „toxică.” Comentatorii cred că eșecul laburiștilor britanici si votul de blam pe care l-au primit aceștia, inclusiv de la propriul electorat, ar trebui să fie pentru Partidul Democrat din Statele Unite un semnal de alarmă de care ar trebui să țină cont în perspectiva confruntării electorale, care se anunță pe viață și pe moarte, cu președintele Trump si cu republicanii.

Surse: BBC, The Telegraph, CNN, Times of Israel

Foto: Jeremy Corbyn/ Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

31 comentarii

  1. S-a fumat ideea cu socialismul implementat din Mercedes Benz S Klasse 500 4M. Este imoral sa militezi pentru socialism si sa ai 80 mld $ in cont. La fel de imoral este sa militezi pentru accesul fara limita si numar pentru migranti in Occident in timp ce ai 17 de ville nelocuite. Socialismul a adus egalitate intre oameni in sensul ca i-a facut pe toti saraci, distrugand clasa de mijloc si transformand China in supergigant economic.

  2. Conținutul articolului mi se pare mai echilibrat decât titlul, care, urmând tendința de minimalizare și jigniri care a pus stăpânire pe discursul online și pe presă, pune sare pe rana celui care pierde.
    In definitiv, un partid a pierdut alegerile (așa cum PSD sau USR la noi au luat scoruri sub așteptări). La fel, într-o competiție sportivă cineva trebuie sa fie învins… Disprețul din tonul „formatorilor de opinie” are ceva nefiresc, care arată că cei ce comentează n-au înțeles regula jocului: nu poți să câștigi tot timpul și nici n-ar mai avea sens sa participi la alegeri sau la concursuri daca ar exista un clasament predefinit. Dreptul la locul 2, 3, 4 e la fel de important pentru sănătatea noastră socială, ca și dreptul de a încerca din nou.
    Daca vom fi mai puțin pătimași, ne va fi mai ușor să alegem calea de mijloc – adică moderația din politică pe care autorul articolului pare să o aprecieze… Dar care implică politețe. Și care lui Donald Trump, de pildă, îi lipsește (și totuși, autorul nostru îl privește îngăduitor).
    Cred că moderații, și printre cititori, sunt mai numeroși decât cei „efervescenți”, care se bucură când văd etichete cât mai nepoliticoase. Și chiar daca oamenii de treabă comentează mai rar decât cei care pun gaz pe foc, cred că toți autorii își doresc cititori rezonabili…

  3. Cred ca se refera orice fel de efervescenti. Acum au manifestat cei anti fa, alta data au fost alt right. Sa nu uitam ca presedintele Trump a spus ca sunt oameni buni si intr-o parte si in alta. Dar nu e adevărat dupa cum se vede.

  4. Trebuie inteles si cred ca deja multi dintre noi au constientizat ce inseamna aceste alegeri din M.B. Boris Jonhson a cistigat doar confruntarea cu Corbyn si atit . Partidele ce doresc independenta natiunilor lor fata de ANGLIA(M.B.) sunt practic cistigatoarele acestor alegeri . Tot asa cum premierul Boris revendica cistigarea alegerilor (doar in fata lui Corbyn ) si partidele Scotiene si Irlandeze (irlanda de nord )revendica cistigarea alegerilor in partea lor de lume . In fapt premierul M.B. a pierdut si puterea data de o majoritate asupra componentelor si a natiunilor ce formeaza M.B. si nu are nici o intelegere cu UE. Devine astfel si ca vrem si ca nu vrem , doar un conducator al natiunii ce reprezinta ANGLIA si nu unul al intregii Marii Britanii . Aceasta este in fapt imensa pierdere a premierului actual . Cum ,necum , a reusit sa separe aceste natiuni componente ale M.B. si din acest motiv ,dupa ce brusc a inteles imensa greaseala electorala a mutat discursul intr-o cheie de unitate statala . In paralel ,cei nemultumiti de rezultatul votului ,vor deveni mai vocali ,mai neconcilianti ,mai rautaciosi in modalitate de as exprima propriul dezacord . Natiunile componente deja isi exprima dorinta de independenta, dorinta ce are in spate votul popular si indiferent ce spune premierul ,cei in cauza vor zice : asa cum tu au cistigat si esti sprijinit de ai tai ,tot asa si noi am cistigat si suntem sprijiniti de ai nostri ,asadar trebuie in virtutea acestei cutume sa acepti ceea ce noi spunem si dorim .Cumplita lovitura data unui aparent cistigator .

    • Mulțumim pentru analiză!
      Foarte pertinentă.

    • Reborn , iti multumesc . Pertinenta era suficient .

    • @Quovadis Din pacate, n-ai inteles absolut nimic din ce se intampla in MB. BJ n-a pierdut nimic. N-a facut altceva decat sa demonstreze ca britanicii au vrut cu adevarat sa se separe de UE in urma votului din 2016 si ca tot haosul din ultimii trei ani n-a fost altceva decat sa amane un lucru care fusese votat si care trebuia facut mult mai repede. Pierderea, daca vrei, trebuie pusa pe seama fostului premier Cameron care a organizat un referendum cand nimeni nu-i cerea sa faca acest lucru. Daca MB se va rupe si ea, nu e deloc din vina lui BJ. Dimpotriva. Omul a confirmat ca alegatorii au decis in urma cu trei ani un lucru si elitele politice n-au avut suficiente cojones sa o puna in practica. Ca MB se va separa sau nu, asta o alta poveste.
      Cat priveste „imensa greseala electorala” a britanicilor, mai incet cu pianul pe scari. De ce au gresit? Ca n-au vrut sa mai ramana intr-o EU controlata de clica lenesa si corupta de la Bruxelles? Ca n-au vrut ca vietile lor sa fie decise de niste europarlamentari gen Grapini din Romania? Terminati cu teoriile astea ca britanicii sunt prosti fiindca vointa lor nu confirma opinia ta stangista-liberala ca UE e paradisul pe pamant si ca cei care sunt impotriva ideii sunt dusmanii nostri!

    • Am ajuns aici prin competitie nu prin egalitarism. Statul este dator doar sa asigure o competitie corecta : aceleasi drepturi in fata legii, la vot si la taxare. Nu toti vor avea succes si nici nu trebuie, succesul garanta pentru toti este o utopie. Ajutorare reciproca = model social-democratic european ? Fals, este egal comuism mascat

  5. Se revine la normalitate, leftismul pierde teren, UE trebuie reformat din temelii daca nu vrea sa dispara.

    • Păi nu, de fapt (părerea mea):
      – leftismul descreierat pierde teren (ceea ce-i bine);
      – leftismul nu mai există decât descreierat (ceea ce nu-i bine, deși eu sunt cam de dreapta);
      – dar câștigă nu dreptismul ci alt fel de descreierați care n-au nicio direcție, niciun program ci numai „cum PLM facem să câștigăm”.

      Adică marfa este proastă și colo, și dincolo, și nu prea mai ai ce să cumperi. Sunt și câțiva vânzători onești dar nu sunt atât de buni vânzători ca descreierații, drept urmare nici nu-i listează Carrefour pe raft.

  6. Deci G4Media poate publica o analiza echilibrata (și obiectiva…) despre situația politica din SUA…fără eternele atacuri la…Trump. Felicitari…

  7. Nu înțeleg de ce trebuie sa la plângem de mila stangism din marea Britanie, SUA sau din alte părți. Eșecurile electorale ale laburistilor in UK și ale democraților in SUA nu se datorează nici pe departe ingerintei serviciilor secrete rusești sau lui Cambridge analityca ci prostiei proprii. Mă mir că în articol Corbyn este descris drept clown. De obicei asta era apelativul lui Boris Johnson.
    In fine ce este mai interesant este insa partizanatul stangist al G4Media. Păcat! Părea o redacție echilibrată dar au fost doar aparente. Uite așa Ion Iliescu a câștigat.

    • Poate mai citiți odată articolul…
      Clown era supranumit de către cotidiene britanice!
      90% al articolului este ” citat” din surse Media britanice! Enumerate la sfârșitul articolului!
      Sunt stupefiat sa văd că multă lume are ” păreri”, dar ori nu au citit articolul, ori, nu mă mir, fac parte din numărul tot mai crescut de analfabeți funcțional!!!
      Unu se bucură că nu mai da redacția în Trump, altu are o problema legată de ” stângiștii” susținuți de redacție….
      Chiar nu am citit toa commenturi, dar este de noaptea minții!

  8. Chestia e ca am citit multe articole in care se zice ca victoria lui boris a fost cel mai mic rau, acum astia vin cu un articol idiot ca mama ce mare chestie a fost ca a castigat boris. A fost un rahat si atat.

  9. Omenirea va mai fi spalata pe creier inca 50 de ani …

    • Subscriu!
      Romanistan in mod deosebit!
      Occidentul a luat-o pe arătură de când cu moda iliberalilor și a populiștilor!
      Până la urmă este vorba despre calitatea ” noii generații de lideri”!
      Vezi intern, vezi extern, UE, SUA , etc. și alții ?

  10. Marea Britanie, a ales drumul sau, nefiind de acord cu Uniunea Europeana social-democratica. Nu a putut rezista, mai mult de 39 de ani (1977-2016) Le dorim succes in noul lor model de societate, apropiat de cel de tip SUA, nu de cel social-democrat UE.
    Noi ramanem atasati modelului nostru, european.

    • E de bine?
      E de rău?
      Calitatea omului, a politicianului, a ajuns la cea mai joasă și neprofesionala speță!
      Plus iliberalismul, plus partipriurile, ++++
      Eu zic că e nașpa!

    • Pentru populatie, este bine. Nu toti bogati, nu toti saraci. Modelul social-democratic de tip european, se bazeaza pe intr-ajutorare, nu pe individualism.
      Liberalismul actual, care incearca sa sparga modelul european, nu va reusi. Nu in viitorul apropiat, nu atata timp cat scolile europeene, educa tinerii in spiritul intr-ajutorarii.

      Nu critic restul modelelor sociale. Insa sunt atasat modelului european (cel al UE actuale, inceput de cele 6 state pe 24/03/1957)

    • Acest spirit european la care sunt si eu atasat sufleteste si nu numai are marea calitate de a face din colectivitatile umane mici, la nivel de loc de munca, colectivitati ce implica prietenii , ajutorare in caz de nevoie , colegialitate si nu supunere oarba in fata unui sef , rezolvarea problemelor functie de competente recunoscute individul in colectivitate si accentueaza spirtul uman de dreptate ,de corectitudine , eliminind pe cit posibil hotia si manipularea din sinul acestora . Oricum niciodata in istoria omenirii nu a existat o uniune asa cum este UE, atit de plina de binefaceri .

    • @el – frate, să mă f*t pe modelul european de întrajutorare care este numai într-o direcție: de la ăia care muncesc la ăia care nu prea muncesc. Orice model bazat pe întrajutorare duce, invariabil, la lene, 80% din populație așteaptă să i se dea. De la cine? De la mine și ăștia care mai muncim.
      Întrajutorarea duce la egalizarea veniturilor care duce la abandonul inovării, muncii, învățăturii fiindcă, PLM, ce rost are să muncești de 3 ori mai mult și 2 ori mai bine când, de fapt, trei sferturi din banii tăi se duc la alții?

    • @Marian
      Ce crezi ca ti se intampla, in orice alt model de tip liberal/individualist (cel pe care il preferi) in cazul (nu iti doresc asta) unei boli/accident/etc, care te impiedica sa lucrezi si care necesita operatii, tratamente, si asigurarea unui nivel de trai decent, pentru… restul vietii.
      Tie, sau unuia dintre membrii familiei tale.

      Abia atunci, realizezi, ceea ce inseamna modelul social-democratic de tim european. Cel de intr-ajutorare reciproca. Fara a cere socoteala (cel mai important factor, de fapt)
      Se numeste: sistemul mutualist.

    • Am ajuns aici prin competitie nu prin egalitarism. Statul este dator doar sa asigure o competitie corecta : aceleasi drepturi in fata legii, la vot si la taxare. Nu toti vor avea succes si nici nu trebuie, succesul garanta pentru toti este o utopie. Ajutorare reciproca = model social-democratic european ? Fals, este egal comuism mascat

  11. De la vale, suna de-a dreptul idilic, mesianic as putea spune! În condițiile în care nu ar fi ” decât” mioritic…. Vă felicit pentru speranțele pe care le aveți! Am mai zis eu ceva de calitatea omului…dar lăsați așa.
    Mulțumesc, el, pentru părere! Dar, la fel, ziceam ceva despre calitatea ” omului”!
    Dacă este dată de școala despre care amintiți, consider că pe plan politic Euro suntem condamnați!
    În rest, nu contest valorile și avantajele EU!

  12. mai usor cu pianul pe scari. BRitanicii au avut de ales intre doi clovni, si aparent l-au ales pe cel care le-a promis ca vor rade mai cu pofta. Spun aparent, pentru ca sistemul de vot din Marea Britanie e bazat pe principiul: cine ia cele mai multe voturi, castiga. Per total, poza de final ne arata fara urma de indoiala ca societatea britanica e in continuare divizata in ceea ce priveste brexitul:

    https://ichef.bbci.co.uk/news/624/cpsprodpb/E564/production/_110142785_resultstable.png

    daca mandatele din parlament ar fi fost incredintate pe principiul numarului de voturi, cu totul altfel ar fi fost situatia. Dar, politicienii fiind politicieni si dincolo de Canalul Manecii (sau British CHannel, depinde de pe care parte il privesti), conservatorii urla ca au primit un mandat covarsitor sa „get Brexit done”. Pai nu i-a oprit nimeni, ca aveau majoritate si cand premier era May, care a organizat si ea alegeri in speranta consolidarii ei si s-a trezit ca n-o mai are. De rezultatul alegerilor acelea vad ca au uitat marii „analisti”. Deh, alea au fost „ieri”, adica in 2017.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.