De ce tinerii francezi nu mai votează? Sociolog: Votul a devenit un mijloc ca oricare altul de a se exprima, pe lângă demonstrații și implicarea în asociații civice

Absenteismul a atins cote record în rândul tinerilor. O lipsă de interes pentru politică ce îngrijorează, dar pe care o compensează prin alte forme de mobilizare, scrie Le Point, citată de Rador.

Dacă tinerii ar fi fost singurul grup de vârstă al populației care a votat în primul tur al alegerilor prezidențiale, Jean-Luc Mélenchon ar fi fost calificat pentru al doilea tur.

Duminică, 10 aprilie, tinerii de 18-24 de ani l-au plasat în frunte pe candidatul partidului La France insoumise, cu 31% din voturi, cu nouă puncte mai mult decât scorul său național de 22%, potrivit unui sondaj Ipsos*.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

El s-ar fi confruntat astfel cu Marine Le Pen (26% în rândul tinerilor), iar Emmanuel Macron, al treilea cu 20% din voturi în această categorie de populație, ar fi fost eliminat în primul tur.

Tinerii, explică Mathieu Gallard, director de cercetare la Ipsos, sunt foarte preocupați de puterea de cumpărare, „şi mult mai puțin de problemele suverane, precum imigrația și securitatea. Marine Le Pen se descurcă bine pentru că își prezintă măsurile pentru puterea de cumpărare”.

Dar cadeții nu votează singuri. Și mai presus de toate se abțin mai mult decât generațiile mai vechi. Deşi 25% dintre francezi nu au venit la vot – cu trei puncte mai mult decât în ​​2017 – abținerea a explodat în rândul celor mai tineri: ar ajunge, potrivit Ipsos, la 42% în rândul tinerilor de 18-24 de ani și la 46% în rândul celor de 25-34 de ani.

În 2017, reamintește INSEE, s-au abținut 27,8% dintre tinerii de 18-24 de ani și 31,6% dintre cei de 25-29 de ani. Era deja mai mult decât media, dar diferența nu era atât de mare. Ce-i drept, semnalele de avertizare s-au înmulțit la ultimele alegeri – la alegerile regionale s-au abținut 87% dintre tinerii de 18-24 de ani – , dar alegerile prezidențiale sunt în mod tradițional cele care se mobilizează cel mai mult.

O pierdere a sensului votului pentru cei tineri? Pentru această generație au apărut noi moduri de acțiune, considerate la fel de eficiente. Doar o treime dintre tinerii de 18-25 de ani consideră că partidele politice sunt o modalitate bună de a schimba lucrurile, potrivit unui sondaj Ifop pentru Anacej.

Două treimi preferă să se implice în asociații și aproape jumătate consideră că demonstrațiile sunt un instrument mai bun pentru a se face auziți. „Observăm o mișcare destul de puternică de dezafiliere politică în rândul tinerilor”, notează Olivier Galland, sociolog și director de cercetare la CNRS, coautor al unui studiu despre tineret pentru Institutul Montaigne. „Abținerea sistematică progresează și mai mult de o treime consideră că votul nu este foarte util”.

Votul nu este înlocuit de aceste noi moduri de acțiune, ci a devenit un mijloc ca oricare altul de a se exprima. „Înainte consideram că relația normală cu politica era să mergem din cinci în cinci ani la vot și să lăsăm țara să fie gestionată”, analizează Mathieu Gallard, care notează că, acum, cererea de democrație directă sau participativă este mai presantă.

„Asta explică participarea intermitentă a tinerilor: vom vota din ce în ce mai mult când avem un interes de apărat”, așa cum am merge să demonstrăm sau am semna o petiție pentru a apăra pe altcineva.

Această dezafiliere politică nu înseamnă că tinerii își pierd interesul pentru problemele din societate, nuanțează Olivier Galland. Doar o mică minoritate de tineri au renunțat complet la studii, dar cei mai mulți, chiar și dintre cei care se îndepărtează de politică, sunt foarte mobilizați pe problemele societății.

O schimbare paradoxală, semn că „oferta politică nu mai funcționează”, analizează Olivier Galland. „Exemplul izbitor este mediul. Aceasta este o problemă foarte puternică în rândul tinerilor, dar nu se traduce prin apropierea de EELV sau un vot pentru Yannick Jadot, candidatul ecologist”. Semn, potrivit sociologului, al unei „discreditări de care suferă întregul sistem politic”.

În studiul Institutului Montaigne, 51% dintre tinerii de 18-24 de ani chestionați au spus, de asemenea, că a avea un guvern democratic „nu este atât de important”. Un „declin tulburător al atașamentului față de democrație”, avertizează Olivier Galland, înainte de a califica rezultatul: „Fără îndoială că acești tineri nu prea își dau seama că democrația nu este doar un subiect electoral, ci și libertățile care vin însoțite de aceasta”.

Tinerii, chiar mai mult decât restul populației, sunt dezamăgiți de politică, neputincioasă în ochii lor să schimbe lucrurile. Nivelul de educație progresează și au mult mai multe chei pentru a înțelege lumea politică și a-și judeca aleșii, notează Mathieu Gallard.

„Au o viziune mai critică, ceea ce explică și de ce îşi pot schimba voturile mai des”. Și problema nu se va rezolva odată ce acești tineri vor deveni adulți. „Ei își încep viața politică într-o atmosferă generală de neîncredere, în timp ce generațiile mai în vârstă au fost deja sociabilizate în politică”, subliniază Olivier Galland, explicând parțial pierderea sensului votului. „Este foarte îngrijorător pentru că, în cele din urmă, sistemul democratic este cel care poate fi afectat”.

*Sondaj Ipsos pentru France Télévisions, Radio France și „Le Parisien” realizat în perioada 6-9 aprilie prin internet în rândul a 4.000 de persoane înscrise pe listele electorale, constituind un eșantion reprezentativ al populației franceze de 18 ani și peste.

Sursa: Le Point/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea