De ce se teme Rusia de armata finlandeză dacă intră în NATO? Țara nordică s-a angajat în doctrina „apărării totale” / Întreaga societate este pregătită pentru război

Războiul din Ucraina a precipitat lucrurile: Finlanda accelerează ritmul pentru a se alătura NATO, rupându-se de deceniile de nealiniere. Președintele, Sauli Niinisto, și premierul, Sanna Marin, s-au pronunţat în favoarea intrării țării nordice în Alianța Atlantică, o cerință esențială pentru continuarea procesului de aderare, scrie El Periodico, citată de Rador.

Rusia nu a întârziat să reacţioneze: consideră decizia Finlandei o „amenințare” la adresa „securității sale naționale”. Din acest motiv, a avertizat că va fi obligată să adopte „măsuri de răspuns tehnico-militare și de altă natură”.

„Nu am fost surprinși”, spune ministrul finlandez pentru Afaceri europene și management al proprietăților, Tytti Tuppurainen, referindu-se la amenințarea de război în Europa după invazia rusă în Ucraina. „Ne-am pregătit societatea și ne pregătim pentru această situație încă din Al Doilea Război Mondial”, spune el, amintind că țara nordică a trăit opt ​​decenii în umbra Uniunii Sovietice și 20 de ani, în umbra guvernului lui Vladimir Putin.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Finlanda și-a câștigat independența față de Rusia în 1917, iar cele două țări au în prezent o graniță de 1.340 de kilometri. Și-a creat forțele armate în 1918 și, de atunci, doctrina sa militară a rămas neschimbată: se bazează pe conceptul de apărare totală. Asta înseamnă că toate departamentele guvernamentale și toate sectoarele societății finlandeze sunt implicate în planificarea apărării țării nordice, nu doar ministerul responsabil.

Pe de o parte, fiecărui portofoliu i se atribuie o combinație de puteri și este responsabil pentru planificarea operațiunilor sale în timpul unei crize. Astfel, guvernul menține puterea chiar şi în cazul în care apare un contratimp. Pe de altă parte, Finlanda are o lege care garantează că toate resursele societății pot fi dedicate forțelor armate pentru a asigura supraviețuirea națiunii.

„Noi asigurăm că toate sectoarele țării știu ce să facă: luarea deciziilor politice, băncile, biserica, industria, mass-media”, explică Janne Kuusela, director general al politicii de apărare la Ministerul Apărării pentru „Financial Times”. „Rezultatul final este că poţi pune întreaga societate în regim de criză, dacă este necesar”, spune el.

Din toate aceste motive, clădirile peste o anumită dimensiune trebuie să aibă propriile lor adăposturi antiaeriene. În plus, restul populației poate folosi parcări subterane, patinoare și piscine care sunt pregătite pentru a fi transformate în centre de evacuare.

Armata finlandeză este formată din 61.000 de militari și 176.000 de oameni mobilizați. Dar termenul global include și serviciul militar: este obligatoriu din 1922 și valabilitatea sa nu este contestată. Durează de la șase până la 12 luni, în funcție de destinația recrutului.

Astfel, Finlanda are o armată cetățenească susținută de un sistem eficient de mobilizare care poate pune rapid mii de soldați pe picior de război.

De fapt, aproape o treime din populația adultă a țării (aproximativ 900.000 de oameni) este rezervistă. Asta înseamnă că Finlanda, cu 5,5 milioane de locuitori, se poate baza pe una dintre cele mai mari armate în raport cu dimensiunea sa din Europa. Rusia are 140 de milioane de locuitori, dintre care 900.000 sunt soldați activi și două milioane sunt rezerviști.

O mare parte din pregătirea militară a Finlandei provine din propriul război cu Moscova, care are ecouri în invazia Ucrainei. Între 1939 și 1940, finlandezii au luptat în Războiul de iarnă pentru a ține Uniunea Sovietică la distanță, dar și-au pierdut o mare parte din teritoriul lor, inclusiv cel mai cosmopolit oraș al lor, Vyborg, și una dintre principalele lor zone industriale.

Sondajele de opinie sugerează că aproximativ trei sferturi dintre finlandezi sunt dispuși să lupte pentru țara lor, cea mai mare cifră din Europa.

Sursa: El Periodico/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea