De ce folosește România avioane F-16 și rachete de 1 milion de dolari pentru a doborî drone de 50.000 de dolari: lipsa sistemelor dedicate, teama de dezastre și miza războiului hibrid al Moscovei / General (r): Pilotul merită decorat cu prisosință

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România folosește avioane F-16 pentru a doborî dronele provenite din războiul ruso-ucrainean din lipsa altor sisteme mai viabile din punct de vedere economic, potrivit specialiștilor din domeniul militar cu care a discutat G4Media. Sisteme cu costuri de utilizare mult mai reduse, precum Merops sau Mistral, fie nu sunt încă disponibile în cantități suficient de mari pentru a fi eficiente, fie sunt blocate de legislație, fie nu au fost livrate încă.

România a reușit să doboare, în trei zile consecutive, trei drone care i-au încălcat spațiul aerian, iar de fiecare dată a fost folosit un avion supersonic F-16 și rachete aer-aer cu rază scurtă de acțiune AIM-9X Sidewinder. S-a folosit, în aceste cazuri, o rachetă care costă aproximativ 1 milion de dolari pentru a neutraliza un vehicul aerian fără pilot care are un cost de 50.000 – 100.000 de dolari, în funcție de variantă.

Din punct de vedere economic, operațiunile de acest fel nu sunt sustenabile pe termen lung, deoarece Bucureștiul are un stoc limitat de rachete AIM-9X Sidewinder, estimat la sute de unități. Însă, potrivit analiștilor, aeronava F-16 este utilizată în aceste operațiuni deoarece este o platformă matură pe care piloții și personalul de susținere au experiență. Mai mult, lovirea unui obiectiv strategic de către o astfel de dronă, accidental sau nu – precum Centrala nucleară de la Cernavodă sau Barajul Siriu – ar avea costuri mult mai mari decât cel al operațiunilor desfășurate cu avioane F-16 împotriva acestor amenințări.

În cazul sistemelor anti-dronă mai noi și mai eficiente din punct de vedere al costurilor, precum Merops, care folosește drone interceptoare, este nevoie de mai mult timp pentru ca operatorii să capete experiență și să dezvolte proceduri. Mai mult, aceste sisteme sunt disponibile în număr mic, la fel ca și tunurile antiaeriene mobile Gepard (36 de unități în uz). „Cu mare greutate a fost operaționalizat acel sistem anti-dronă american MEROPS, însă este prea puțin”, observa recent generalul-maior (r) Dorin Toma, fostul comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO.

Există, de asemenea, piedici legislative care împiedică Armata să amplaseze astfel de sisteme pe terenuri private.

Alte sisteme eficiente anti-dronă comandate de România, multe prin mecanismul european SAFE, precum sistemele cu rază scurtă de acțiune Skynex și Skyranger, radarele Thales, platforma israeliană Spyder sau sisteme MANPADS Mistral, vor începe să fie livrate abia din anul viitor, când este posibil ca natura amenințărilor să se fi schimbat deja, într-un conflict în care tehnologiile evoluează rapid. „Există riscul ca unele dintre capabilități să necesite deja modernizări chiar la momentul livrării”, potrivit lui Toma.

Nu e ușor să dobori drone de tip Shahed cu avioane supersonice

O dezbatere din spațiul public din aceste zile este dacă pilotul român care a distrus primele două drone cu un avion F-16 merită sau nu să fie decorat. Unele voci susțin că acesta a contribuit semnificativ la creșterea încrederii în Armata României și la consolidarea moralului instituției și al societății, vulnerabilizate de zecile de incursiuni de drone din ultimii ani, rămase nepedepsite. Alții susțin că pilotul și-a făcut doar datoria pentru care s-a pregătit, la fel cum un jurnalist scrie un text când ajunge la locul de muncă.

Doborârea dronelor de dimensiuni mici, care se deplasează cu viteză mică și zboară la altitudine foarte joasă, cu o aeronavă supersonică este o operațiune dificilă, nu întotdeauna urmată de succes. De exemplu, piloții italieni de Eurofighter Typhoon, un avion considerat superior unui F-16, au ratat drona neutralizată în Buzău vineri.

Interceptarea dronelor Shahed cu F-16 este dificilă din cauza vitezei reduse și a zborului la altitudine joasă, factori care pun avionul în pericol de prăbușire. Amprenta radar minimă și motorul mic al vehiculelor aeriene fără pilot îngreunează ghidajul rachetelor cu infraroșu, iar distrugerea lor de la mică distanță cu tunul de bord este riscantă.

Misiunea de interceptare a acestor drone este un coșmar tactic, a declarat pilotul ucrainean Andrii „Juice” Pilșciikov pentru publicatia The War Zone. Ele zboară la altitudine foarte joasă, cu o viteză mică, de 150-180 km/h. Radarele Doppler ale avioanelor de vânătoare sunt proiectate să identifice ținte rapide și să filtreze reflexiile solului. Din acest motiv, radarul poate confunda drona cu un automobil de pe șosea sau chiar cu o pasăre și o poate șterge de pe ecran. În plus, noaptea, dacă pilotul trece de ea cu un avion supersonic, din cauza diferenței uriașe de viteză, el pierde repede contactul vizual.

„Este foarte dificil să identifici, să urmărești și să contracarezi (n.e. – cu un avion supersonic de vânătoare) acest tip de amenințări”, a spus Pilșciikov.

Merită decorat pilotul?

Decorarea unui militar trebuie să recompenseze o realizare profesională deosebită, a declarat generalul-maior în rezervă Dorin Toma pentru G4Media.

„Nu cred că motivul pentru care pilotul ar trebui decorat este cel al creșterii încrederii populației în instituția militară sau al ridicării moralului cetățenilor. Decorarea trebuie să recunoască o realizare profesională deosebită. Dacă privim din această perspectivă, da, pilotul și-a făcut datoria. Însă condițiile au fost speciale, iar el nu s-a pregătit ani de zile pentru astfel de acțiuni. De asemenea, și-a asumat un risc substanțial prin executarea unei astfel de angajări, care putea provoca pagube sau victime colaterale”, a explicat Toma.

Fostul cadru militar consideră că pilotul merită din plin o distincție națională, făcând trimitere la decretele publice emise anual de statul român.

„Nu în ultimul rând, dacă ne uităm în fiecare an pe cine decorează statul român cu cele mai înalte decorații naționale (decretele sunt publice), acest militar merită cu prisosință. Până la urmă, aceasta este societatea în care trăim. Nu ne revoltăm când apar tot felul de nume propuse, de exemplu de MApN, pentru decorare în fiecare an, dar ne revoltăm când se pune problema decorării unui astfel de pilot. Sunt generali care au plimbat hârtii toată cariera și au 3-4 decorații naționale fără niciun merit deosebit”, a adăugat Toma.

De ce trimite Rusia drone în România?

Rusia trimite drone în România din mai multe motive, potrivit specialiștilor. În primul rând, aceste operațiuni fac parte din războiul hibrid purtat de Moscova împotriva Bucureștiului și altor aliați ai Kievului. Prin incursiunile repetate, la care România nu a răspuns adecvat o lungă perioadă, este generată anxietate în societate, erodată încrederea populației în capacitatea de apărare a țării, iar România pare o verigă slabă pe flancul estic al NATO. Unii analiști au spus că România, prin incapacitatea ei de a reacționa, pune în pericol capacitatea de descurajare a Alianței la granița sa.

Mai mult, potrivit generalului Toma, aceste drone sunt folosite probabil de Rusia pentru a culege informații esențiale despre dispozitivul de apărare antiaeriană al României.

„Nu trebuie neglijat faptul că, dacă am permis acestor drone să zboare zeci de minute în spațiul aerian național – cel puțin în primul caz –, probabil i-am oferit Rusiei o oportunitate excelentă de a culege informații esențiale despre propriul nostru dispozitiv de apărare antiaeriană (locații, frecvențe ale radarelor, timpi de reacție, proceduri de operare etc.). Se pare că am înțeles, în sfârșit, că este esențial să le doborâm cât mai repede și astfel să reducem semnificativ riscul de apariție a pagubelor sau a victimelor colaterale”, a scris Dorin Toma pe o rețea de socializare.

Cum a răspuns politic România

După primele incidente foarte grave în care au fost implicate drone rusești pe teritoriul României, România a adoptat o reacție diplomatică și politică fermă împotriva Moscovei. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu la etajul 10 al imobilului.

MAE a decis, după acest incident extrem de grav, închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanța și reducerea drastică a personalului diplomatic rus la București. Mai mult, ambasadorul rus a fost convocat pentru transmiterea unei note de protest privind încălcarea teritoriului național.

Totodată, România a sesizat Consiliul de Securitate ONU (obținând sprijinul a 56 de țări) și a convocat alianța NATO pentru consolidarea apărării aeriene.

Pe plan intern, CSAT a condamnat atacul, accelerând achiziția sistemelor antidronă și actualizarea cadrului legislativ pentru doborârea țintelor neautorizate.

Aceasta a fost cea mai dură ripostă politică a României față de Moscova de la debutul războiului.