De ce Europa de Est este mai vulnerabilă la creșterea prețului petrolului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Unele țări europene vor fi mai afectate decât altele de creșterea prețului petrolului și al gazelor. Statele membre UE din Europa Centrală și de Est nu vor scăpa nici ele anul acesta, din cauza conflictului din Iran, transmite Les Echos, citată de Rador Radio România.

Încă din 2022, odată cu războiul din Ucraina, acestea au fost deosebit de afectate de explozia prețurilor la energie. Inflația din Ungaria a atins un vârf de 25% și a fost de peste 20% timp de aproape un an. Slovacia, Cehia, Polonia și cele trei state baltice au înregistrat creșteri ale prețurilor de peste 15% acum patru ani, la nivelul maxim.

Astăzi sunt departe de aceste niveluri, însă în primele luni ale anului România are încă o inflație de aproximativ 8%, Slovacia de 4%, iar Croația aproape la fel.

O expunere mai mare la creșterile de prețuri

Problema este că, în medie, aceste țări sunt mai vulnerabile decât alte state europene la creșterea prețurilor hidrocarburilor. Motivul: consumă mai mult, sunt mai industrializate decât țări precum Spania sau Franța, iar combustibilii și alimentele – ale căror prețuri depind de îngrășămintele care tranzitează strâmtoarea Ormuz, actualmente blocată – au o pondere mai mare în consumul total.

Astfel, economiștii băncii Goldman Sachs estimează că o creștere de 10% a prețului petrolului, menținută timp de mai multe luni, reduce creșterea economică a țărilor din Europa de Est cu 0,4 puncte procentuale, adică un impact de două ori mai mare decât în economiile din zona euro, și duce la o creștere medie a inflației de 0,45 puncte. Polonia și Ungaria sunt cele mai expuse. Chiar dacă aceste țări și-au redus dependența de gaz din 2022, ele rămân vulnerabile.

De aceea, mai multe dintre ele au luat deja măsuri de sprijin. Croația a plafonat prețurile la benzină. Cu câteva săptămâni înaintea unor alegeri importante, Ungaria a introdus și ea plafoane de preț la combustibili, crescând presiunea asupra deficitului bugetar, deja la 5,1%. Cu toate acestea, inflația a urcat la 4,8% în martie (an la an), față de 3,8% în februarie.

Industrii energofage

Aceeași măsură urmează să fie aplicată și în Polonia. Varșovia va începe chiar din această săptămână să controleze prețurile la benzină. Guvernul a redus deja TVA-ul la combustibili. În martie, inflația a ajuns la 3% (an la an), față de 2,4% în luna precedentă. În Cehia, guvernul analizează introducerea unui plafon pentru marjele de profit ale distribuitorilor de carburant, iar facturile la energie ale gospodăriilor sunt deja parțial subvenționate.

Industria, adesea energointensivă, riscă să sufere. Ea va fi afectată direct de creșterea costurilor energetice și indirect de slăbirea cererii interne și externe. Producția industrială ar putea avea de suferit.

Costul economic al acestei noi crize energetice rămâne încă foarte incert. Totuși, mulți speră că băncile centrale nu vor fi nevoite să majoreze rapid dobânzile pentru a tempera inflația, așa cum au făcut în 2022. Atunci, această măsură a redus inflația, dar a frânat creșterea economică.

Țările din Europa Centrală se confruntă în prezent cu „un șoc al cererii care nu ar trebui să ducă la o reacție de politică monetară decât în cazul apariției efectelor secundare”, adică transmiterea creșterii prețurilor la energie către prețurile altor bunuri, estimează economiștii băncii ING.

Sursa: LES ECHOS / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru