De ce este importantă Comisia de la Veneția? Ce se întâmplă dacă România nu va respecta recomandările pe modificările aduse legislației penale?

Care vor fi consecințele asupra României dacă actuala guvernare PSD nu va ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția? Ce mecanisme de sancționare pot fi puse în mișcare de instituțiile europene în cazul în care modificările la Coduri nu vor fi remediate? Comisia a criticat dur modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Mai multe detalii despre conținutul criticilor aduse modificărilor aici.

Câteva detalii despre Comisia de la Veneția. Oficial Comisia Europeană pentru Democrație prin Lege, Comisia de la Veneția este un corp consultativ al Consiliului Europei, al cărei scop este să monitorizeze modificările constituționale și legislative din cele 60 de state membre și să ofere opinii, avize și sfaturi statelor și organismelor internaționale.

Deși opiniile adoptate de Comisia de la Veneția nu sunt obligatorii, statele se angajează să le respecte. Opiniile Comisiei sunt importante deoarece ele vin de la o instituție europeană neutră, neimplicată în luptele politice interne ale statelor naționale. Comisia de la Veneția judecă modificările legislative numai din punctul de vedere al conformării acestora cu principiile statului de drept.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Opiniile emise de Comisie reprezintă, chiar și dacă informal, punctul de vedere al Uniunii Europene față de modificările legislative din statele membre. Pe 2 mai 2018, Comisia Europeană a propus un buget pe termen lung „pragmatic și modern”, în care leagă acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Riscul ca România să ajungă în viitor în această situație a fost semnalat de jurnalistul Moise Guran pe blogul lui, într-o postare recentă.

Situația îngrijorătoare din România a fost luată în considerare și de celelalte instituții europene. În noiembrie, în Parlamentul European se va discuta o rezoluție referitoare la starea democrației din România și se va prezenta noul raport MCV.

Desigur, Comisia de la Veneția este o instituție separată de Uniunea Europeană, însă ea este corpul pe care Comisia Europeană și Parlamentul European îl consultă atunci când oficialii de la Bruxelles vor să identifice starea justiției într-un stat membru. Este, cu alte cuvinte, prima instanță care judecă evoluția justiției, modificările legislative și implicațiile acestora pentru situația democrației și statului de drept într-o țară membră.

Odată cu legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, o modificare pe care Comisia Europeană a operat-o special pentru statele problemă din estul Europei, importanța Comisiei de la Veneția va crește exponențial. Cu alte cuvinte, o opinie negativă a Comisiei de la Veneția de care statul vizat nu va ține seamă, poate duce la sancționarea sa economică. Efectele unei astfel de sancțiuni vor fi resimțite de buzunarele tuturor cetățenilor.

Uniunea Europeană încearcă, pe această cale, să-i determine pe cetățenii statelor care au probleme cu domnia legii să sancționeze la urne partidele care încalcă principiile și normele europene. Deși, în final, Curtea de Justiție a Uniunii Europene va decide dacă fondurile europene vor fi retrase pentru un anumit stat, opiniile Comisiei de la Veneția vor fi primul indicator care arată în ce direcție ar putea evolua situația, conform unei analize scrise de Robert Lupițu pentru Calea Europeană.

De asemenea, Martin Kuijer, expertul care a pregătit opinia Comisiei de la Veneția privind schimbarea legislației penale, a declarat pentru G4Media.ro: „Recomandările Comisiei de la Veneția sunt urmărite îndeaproape de entități politice. Opinia adoptată azi a fost cerută de un alt organism de Consiliului Europei, reprezentanții săi au fost prezenți. Instituțiile Uniunii Europene urmăresc îndeaproape aceste recomandări. Chiar dacă nu sunt obligatorii, cred că e corect să spunem că vor avea impact asupra discursului politic.”

Tot interviul cu Martin Kuijer poate fi citit aici.