De ce a respins CCR cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE pe pensiile magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a respins sesizarea înalte curți cu privire la legea privind pesniile magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Unul dintre cele mai controversate aspecte legate de parcursul acestei legi a fost solicitatrea șefei înaltei Curți, Lia Savonea, de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitaea acestei legi cu Tratatele UE. O cerere similară a depus și judecătorul CCR Gheorghe Stan zis Giani.

CCR a respins aceste solicitări exact pe motivul despre care G4Media a scris la o zi după ce solicitarea Liei Savonea a fost depusă: cererea este inadmisibilă, pentru că legea în discuție încă nu este în vigoare, ci se află în control de constituționalitate înaintea promulgării:

„Curtea Constituțională subliniază că admisibilitatea unei întrebări preliminare presupune, între altele, o cauză pendinte pe rolul unei instanțe naționale și utilitatea reală a răspunsului oferit de CJUE pentru interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene în acea cauză”, arată CCR în motivare.

„CJUE a respins ca inadmisibile întrebări care vizau chestiuni ipotetice sau acte normative care nu erau încă în vigoare în ordinea juridică națională, întrucât rolul său nu este acela de a formula opinii consultative”, mai arată CCR.

Și continuă: „Legea dedusă controlului poate să nu intre în vigoare ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, ca urmare a solicitării reexaminării legii de către Președintele României și rămânerii ei în nelucrare în Parlament ori datorită faptului că Parlamentul nu poate fi obligat să pună în acord o lege cu decizia Curții Constituționale într-un anumit termen. În consecință, adresarea unei întrebări preliminare către CJUE, în acest cadru procesual, ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ care ar exprima o opinie în cadrul procesului legislativ derulat într-un stat membru, ceea ce este inadmisibil”.