G4Media.ro

Daniel David: Despre schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei. Un Ghid…

Daniel David: Despre schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei. Un Ghid practic

Analiză semnată de Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, psiholog, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, publicată pe blogul său:

“Până acum, intervențiile mele publice în legătură cu epidemia COVID-19 s-au focalizat dominant pe componenta cognitivă din modificările cognitiv-comportamentale, pentru a înțelege într-un mod deștept, opus psihologiei de simț comun, că nu situațiile practice de viață prin care trecem ne generează reacțiile psihologice (emoționale și comportamentale), ci modul în care noi interpretăm situațiile (vezi aici). Așadar, dacă uneori nu putem controla situațiile practice pe care le întâlnim în viață, răspunsurile noastre psihologice la orice situație pot fi mereu sub controlul nostru.

În acest sens, aceia dintre noi care ne raportăm irațional negativ la situația practică de epidemie (și/sau la o eventuală contaminare) – prin:

  1. gândire rigidă („Nu trebuia să se întâmple”/”Nu pot concepe asta”),
  2. catastrofare („Este groaznic că s-a întâmplat”),
  3. intoleranță la frustrare („Nu pot suporta”) și
  4. evaluări globale („Lumea/ceilalți sunt periculoși”; „Eu sunt slab”)

vom dezvolta răspunsuri psihologice nesănătoase (ex. stări de panică/anxietate, depresie, furie/agresivitate, vinovăție clinică). Aceste răspunsuri sunt nesănătoase deoarece ne afectează calitatea vieții și capacitatea noastră de a face față situației practice (ex. când ești panicat nu mai iei eficient decizii, iar dacă ești depresiv devii submotivat) și, în plus, îi afectează pe cei din jurul nostru (copii/familie).

Cei care ne raportăm irațional pozitiv la situația practică de epidemie (ex. prin iluzii pozitive, detașare) vom fi calmi și relaxați, poate chiar cu emoții pozitive, dar aceste răspunsuri psihologice nu sunt sănătoase când trebuie să ne confruntăm cu un pericol sau cu o situație practică de rezolvat, deoarece adesea ne submotivează.

Atitudinea adecvată la situația practică de epidemie (și/sau la o eventuală contaminare) este gândirea rațională, prin (1) flexibilitate cognitivă („Îmi doresc să nu se întâmple și fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar accept faptul că unele lucruri nu sunt sub controlul meu”), (2) noncatastrofare (nuanțarea negativului – „Este foarte rău, dar nu catastrofic, nu cel mai mare rău care se poate întâmpla”), (3) toleranță la frustrare („Nu-mi place, dar pot tolera și încerca să ies din situație”) și (4) evaluare nuanțată („Lumea/ceilalți au manifestări periculoase, dar asta nu înseamnă că sunt mereu periculoși”; „Eu am comportamente slabe uneori, dar asta nu mă face un om slab în general”). Această raportare rațională va genera emoții negative sănătoase (ex. îngrijorare, dar nu panică/anxietate; nemulțumire, dar nu furie/agresivitate; tristețe/supărare, dar nu depresie; regret dar nu vinovăție clinică). Aceste răspunsuri sunt sănătoase deoarece ne mobilizează în confruntarea cu situația practică/pericolul și permit apariția unor emoții pozitive asociate altor evenimente din această perioadă, ceea ce duce la o bună calitate a vieții; spre exemplu, în această perioadă, o stare de îngrijorare față de epidemie permite apariția bucuriei legată de ziua de naștere a copilului, dar una de panică/depresie nu!

Pentru a învăța raportarea rațională am recomandat Pastilele Psihologice!

Acum este momentul să accentuăm componenta comportamentală din modificările cognitiv-comportamentale. Într-adevăr, este evident că situația prin care trecem, prelungindu-se, ne provoacă rutina comportamentală zilnică, forțându-ne la dezvoltarea unei rutine comportamentale noi. Dar dezvoltarea unei rutine noi nu se face simplu, deoarece veche rutină se activează adesea automat/involuntar și astfel este greu de controlat. De aceea, este important să planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase:

  • Pasul 1: Să gândim/înțelegem bine de ce vechea rutină este un risc și trebuie schimbată (epidemia este un risc pentru toți, mai ales pentru seniori).
    • Aici trebuie să accesăm doar surse de încredere și să evităm Fakenews.
  • Pasul 2: Să facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), la un interval de o oră, maximum de două ore. Seniorii pot fi ajutați de familie/apropiați să-și facă orarul; însă în acest proces ei trebuie să fie parteneri, să aibă libertate de decizie și nu să li se prescrie orarul. În general, orarul trebuie să fie bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
8-10
10-12
12-14
14-16
16-18
18-20
20-22
22-

 

  • Pasul 3: În acest orar trebuie să prindem zilnic, în scris:
    • (1) Activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn):
      • Dieta trebuie controlată riguros, pentru a fi sănătoasă și a nu duce la creșterea în greutate sau la alte condiții clinice.
      • Includerea activităților sportive în activitățile de bază este foarte importantă în această perioadă, mai ales în asociere cu dieta, ambele contribuind la un stil de viață sănătos.
    • (2) Cel puțin un comportament, care, dacă îl facem, ne produce plăcere (pleasant life/viață plăcută):
      • vizionarea unui film/citirea unei cărți/sport, etc.
    • (3) Cel puțin un comportament congruent cu aspectele definitorii din personalitatea noastră (good life/viață bună):
      • Dacă suntem sociabili/extravertiți, putem suna pentru suport social apropiații care au nevoie de asta.
    • (4) Cel puțin un comportament congruent cu cele două/trei valori cardinale pe care le-am asumat în viața personală (meaningful life/viață cu sens):
      • Dacă generozitatea este o valoare pentru tine, poți face voluntariat care ajută în această perioadă.
    • (5) Comportamente de socializare (stress antidote/ca un antidot la stres):
      • Izolarea fizică, în lumea digitalizată, nu înseamnă și izolare psihosocială. În acest proces de socializare, deși este bine să planificăm în orar multe activități în comun în cupul/familie, trebuie lăsat însă și spațiu personal/individual.
  • Pasul 4: Este important ca cineva să ne verifice, o data sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avem avem dificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol. Această monitorizare suportivă este fundamentală mai ales pentru seniorii aflați în izolare și poate să fie făcută de aparținători sau prieteni (ca suport reciproc).
  • Pasul 5: Dacă orarul nu este implementat eficient, analizăm cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptat și implementat. În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viață, unele lucruri putând fi păstrate apoi și în perioada postcriză!

Citește mai mult pe Edupedu.ro

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

21 comentarii

  1. -ROBOTIZAREA ABSOLUTA – poate asa putem numi propunerea adresata noua tuturor . Omul ca fiinta a planetei Pamint are nevoie in permanenta de supape ce permit eliminarea starilor de frustarare , de iubire , de exprimare a unor pareri personale ce prezinta un caracter de adevar propriu , de eliminare a angoaselor sau starilor mai mult sau mai putin depresive sau anxioase , de comunicare prin gesturi , cuvinte , sex, sau atingeri a tot ceea ce ne inconjoara , de eliberare prin scris ,cuvinte sau actiuni (citeodata cu tenta si agresiva ), de miscare ca nevoie animaliera de reincarcare a centrilor locomotorii si cite si mai cite nu avem nevoie . Izolarea elimina mare parte din toate acestea sau mai bine zis le incetineste si programarea sau listarea in mintea noastra a activitatilor pe ore , minute sau pe transformarea unor activitati in obligatii poate fi gresita uneori ,ea poate face parte din intregul numit om ,dar fara satisfacerea nevoii de eliminare a stresului inevitabil acumulat aceasta planificare poate avea efectul invers ba chiar unul daunator . Mai bine sa ne certam ,sa ne aratam nemultumirea cu buna stiinta decit sa ne auto robotizam . Contraziceti va mereu verbal in tot ceea ce faceti in spatiul limitat acolo unde locuti sau va aflati . Incercati sa cititi cit mai mult, sa va documentati cit mai mult pe subiectele ce va intereseaza , sa interactionati cit mai mult cu cei ce sunt linga voi si sa incercati sa ii intelegeti (aveti acum o sansa unica sa va cunoasteti famililile -copii – parintii -). Nu va limitati la a va retrage in propria voastra intelegere a lucrurilor ,cautati ,acum cind stati in izolare ,noul , redecoperiti ce alte talente aveti sau au cei ce va sunt aproape, redefiniti propria cunoastere asupra celor de linga voi ,descoperiti ce talente ce aptitudini au copii vostri si incercati impreuna cu ei sa le puneti in practica . Ajutati la treburile gospodaresti ce pina mai ieri va erau necunoscute (o sa va induca o stare de bine )Incercati sa folositi momentele in care puteti pleca pe afara ,la cumparaturi , momente ce va pot da o stare necunoscuta de liniste ,nu va grabiti cind faceti asta .Aceasta cunoastere noua va va reinterpreta intreaga intelege a notiunii de familie de cea ce inseamna copii vostri ,parintii vostri si poate si prietenii cu care veti vorbi prin retelele de socializare . Este un moment al adevarului poate chiar necesar noua tuturor ca fiinte numite OM.

  2. Am o parere proasta despre aceasta analiza nu se axează pe iubire empatie și dragoste față de tot ce se intampla zilele astea. Clasic celor care dau sfaturi oamenilor fără să privească situația de ansamblu al româniei. Ia sa va vad ce părere aveți despre oamenii fără adăpost, copii din casele de copii, cei care trăiesc în canale stații de tren metrou, societatea romă lipsita de educatie, oameni singuri fara copii in tara, oamenii de la țară care duc o viață de subzistență, cei care au părinții sau cei apropiați bolnavi cronici și sunt trimis acasa, femeile ce trebuie să nască, medicii de familie, casierele saraceala și oamenii din depozit care sunt expusi zi de zi pentru ca noi sa avem alimente etc…. si mai am o groazaaaaa. Pe această cale tot respectul pentru cei care zilele astea fac lucruri supra omenești in spitale si nu numai ma INCLIN CU RESPECT!

    • Referitor la subiectul dechis de tine ,foarte corect de altfel ,nu pot decit sa fac acelasi lucru si sa imi exprim adimiratia fata de curajul celor care se lupta cu mijloace foarte putine ,fara a avea garantia propriei lor securitati si pot adauga in lista ta si devotamentul existent in centrele de batrini ce se afla in carantina in totalitate . Nu este usor sa stai in preajma mortii din devotament .

  3. Incet incet multi dintre noi vom intelege altfel lucrurile si vom constata cu stupoare ca ceea ce noi credeam pina mai ieri a fost gresit ,fie ca ne referim la relatiile de familie ,la cunoasterea politica , la intelegerea notiunii de religie si multe alte schimbari se vor produce in mintea noastra .

  4. Da, ne gândim că mințile noastre ar putea accepta renunțarea, lipsurile, de exemplu lipsa cafelei de dimineata, a tigarii, a paharului de suc, de şpriț, dar nu putem să renunțăm la paharul cu apă ! Da, ne putem obisnui cu ideea că ar fi puțină carne sau deloc, poate niste ouă, brânză, dar măcar să ne rămână pâinea, mămăliga, cartofii, poate ceapa pentru a da gust mamaligii. Ca in vremea războiului? Să renunțăm la fructe, la legume? La Paşte si Crăciun? Cum ar fi? Să renunțăm la ceva dulce bun? La darurile si bucuriile pentru cei dragi? Să renunțăm la a fi toți împreună? Sa renunțăm? Sa renunțăm la haine, încălțări, cosmetice, dar să ne rămână săpunurile si pasta de dinti sau sa ne spălăm cu sare? Sau cu bicarbonat? Să mai renunțăm si la gura de aer de pe bancuța din parc? Să renunțăm la a respira? Să renunțăm la noi? Să ne lipsim de libertatile noastre scrise pe hartie? Să ne botezăm si să ne cununăm in singurătate? Să ne naștem si să murim singuri? Să ne lipsim de tot? Vreți să reporniti economia cu noi toți? Vreți să aveți mână de lucru pregătită pentru a reporni țara? Vreți să avem încredere în voi cei ce decideți acum pentru noi? ATUNCI SALVAȚI-NE! NE SUNTEȚI DATORI!

  5. Analiza din ciclul apa este umedia si focul fierbinte.

  6. Cand am revazut tabelul, vazandu-l mirata la in absolvent de Cluj, pai Marian Preda este mare caracter in comparatie cu tine, Davide.

  7. Citind acest articol și mai ales comentariile, mi-am amintit de recomandarea pe care o făceam, prin petiții și comentarii de genul asta, acum un an-doi, magistraților în contextul criticarii acerbe a necesității pensiilor lor speciale și mai ales a mărimii acestora și-
    mi dau seama cât am fost de vizionar!
    Recomandarea era sa învețe sa-și pregătească mâncarea acasă și astfel sa nu mai fie nevoiți sa meargă de 3 ori pe zi la restaurant când și când vor fi la pensie.
    Adică, la pensie pot să-și schimbe stilul de viata!!!!!!

  8. Primul „când” e din greșeală…

  9. David,papagalule, psihologia ta bolșevică nu are succes in astfel de vremuri.
    Am convingerea că românii își vor reveni în fire și vor folosi vechile și tradiționale metode de supraviețuire.romanii vor deveni mai buni,mai omenoși și mai credincioși.

  10. Da domnu Daniel, românii au nevoie de vrăjitoarele tradiționale, de pupatul perpetuu al icoanelor și al moaștelor și eventual de o întoarcere în timp cu 500 de ani ca să ne simțim și noi in largul nostru plin de tradiționalism, credințe și vrăjitorii.
    Acuma vorbind serios, nu văd care e problema dacă unii își găsesc scăparea în psihoterapie
    și alții la biserică. Eu cred că dezvoltarea noastră ca stat și ca oameni nu ține de cât de credincioși și tradiționali suntem ci de cât de mult suntem dispuși fiecare să ne facem treaba bine acolo unde este nevoie de noi. Că unu își rezolvă problemele la David în cabinet și altu la Pafnutie în chilie îi un detaliu atâta de neimportant . 🙂

    • Alex . La prima citire cuvintele tale au o oarecare nuanta de adevar atunci cind zici :unu își rezolvă problemele la David în cabinet și altu la Pafnutie în chilie îi un detaliu atâta de neimportant . Diferenta consta in modalitatea in care aceste probleme sunt apoi folsite de catre David sau Pafnutie . Cred ca intelegi diferenta intre cele doua modalitati de functionare ,ca decizie finala . David iti ofera un mare grad de confidentialitate a celor discutate intr-un spatiu privat si iti ofera si un tratament stiintific medicamentos in timp ce informatiile obtinute (si la spovedanie ) ofera celui care le detine ,in cazul nostru preotul ,un alt grad de folosire ulterioara . De aici si cozile imense pe care le vedem la pupatul moastelor si a relicvelor (asta doar daca poti face diferenta ). Cind imaginatia ta iti aduce in fata imensa diferenta intre cele doua imagini puse de tine fata in fata intelegi si adevarul ,totul se rezuma la folosirea datelor adunate dintr-o comunitate si de aici si numarul mai mare de persoane de sex feminin ce se ataseaza lui Pafnutie ,atasament ce aduce preotul in situatia de cunoastere a tot ceea ce il inconjoara . ?Daca iti poti imagina mai departe ce se intimpla atunci scrie DA.

  11. Domnul Alex, povestea e lungă și n-o pot relata decât pe scurt.Unul dintre cei mai mari învățați din secolul 20 zice că psihologia nu este o știință ci este apropiată de vrăjitorie.In alta ordine de idei vrăjitoria,superstia sunt aspru condamnate atât de credința cât și de știință. Că urmare omul rațional va asculta doar de cele două: știință și credința.Deci pt probleme psihice se va adresa medicului psihiatru ,preotului și celor apropiați (familiei). Celalte sunt simple șarlatanii,chiar daca vin de la unul cu doctorate prin State.
    Ii cunosc CV-ul acestui „profesor”,este un cv tipic pt un bolsevic de modă nouă.

    • Aș vrea să aflu și eu care-i unul din „cel mai mare învățați ai secolului 20″ sincer. Cât despre afirmația ” psihologia e o vrăjitorie ” v-ar mânca cu pită prietenii de la Psihologie care nu dorm nopțile ca să învețe noțiuni de bază ale neuroștiinței plus aprofundări cu carul plus statistică cu n-șpe formule matematice de își fac cruci și pruncii de la m-i. Dacă ați frunzărit un manual de psihologie sau ați citit trei cărți ale unor oameni care mănâncă rahat și pun pe foaie după, nu înseamnă că sunteți un guru al științelor deosebind pe cele false de cele autentice. Personal am fost mai mult la preot decât la psiholog dat fiind mediul familial în care am crescut și pot să spun că nu se prea bat cap în cap una cu alta. Atunci ori amândouă-s vrăjitorii ori amândouă se pot lua în serios. Cât despre rahaturile „neomarxiste” și „neo-bolșevice” vă rog să mă scutiți.

    • Amândouă sunt șarlatanii, nu vrăjitorii.

  12. Va recomand tuturor serialul (inclusiv d-lui Rector) :

    Life after People (imdb: tt1433058)

  13. vai de universitatea b.b ,cei din iasi cu tudorel pot sa spuna ca-s fericiti!!! cata coruptie si frica de nustiu ce pot avea eminentele cadre universitare din cluj sa-l suporte pe pacalici sef ??!! sau ei sunt la fel sau mai jalnici !!!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.