Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Miza dezbaterii despre noile programe de Informatică nu este o „luptă” între limbaje și nici un test de „adaptare” pentru profesori, ci felul în care școala îi pregătește pe elevi: „vrem o școală care produce simpli consumatori de tehnologie sau o școală care formează tineri capabili să creeze tehnologia de mâine și să modeleze viitorul României?”, afirmă Dana Lica, profesoară de informatică și președinta Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), într-o reacție publică, transmite Edupedu.ro.
În mesaj, Dana Lica respinge „așa-zisa opoziție între C++ și Python” și spune că antiteza este „greșită”, iar poziția SEPI este una de echilibru, cu „ambele limbaje” distribuite pe ani: „clasele IX–X: C++”, „clasa XI: C++ și Python” și „clasa XII: Python și SQL”. „Această structură asigură atât rigoarea algoritmică, cât și aplicabilitatea practică”, susține ea, subliniind că elevii ar trebui să dobândească „competențe fundamentale – structuri de date, optimizare, gândire algoritmică – și, simultan, abilități moderne cerute în industrie și în învățământul superior”.
Lica, profesoară la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești și directoarea Centrului Județean de Excelență (CJEx) Prahova, contrazice și argumentul potrivit căruia Python ar fi preferabil doar pentru că e „mai simplu”. Ea susține că predarea „exclusivă” a acestuia „ascunde elevilor mecanisme esențiale pentru formarea gândirii algoritmice”, iar „transparența scăzută a acestor mecanisme îngreunează dezvoltarea unor modele mentale corecte”. În același context, ea invocă și presiunea tehnologiilor de tip AI:
Președinta SEPI respinge și „mitul profesorilor «care nu vor să învețe»”, afirmând că „România are aproximativ 4.000 de profesori de informatică”, iar „Majoritatea… au fost nevoiți, constant, să învețe cel puțin 2–3 limbaje de programare. A-i acuza de inerție profesională este nedrept și contravine realității.” În plus, ea critică și ideea că noutatea ar fi mai largă decât pare: „Analiza comparativă… arată că singurul element prezentat ca noutate este utilizarea Python ca unic limbaj”, avertizând că „introducerea multor concepte avansate într-un interval scurt fragmentează învățarea”.