Curtea de Apel dispune începerea judecăţii pe fond în dosarul lui Dan Dungaciu de abuz în serviciu cu doi ani de întârziere. Răspunderea penală a prim-vicepreședintelui AUR s-a prescris, potrivit experților consultați de G4Media

”Este ciudat că DNA nu a dat comunicat de presă legat de acest caz în condițiile în care ei dau comunicate pentru tot felul de dosare de mică anvergură, cu plevușca. Este de notorietate apetența liderilor din lumea Justiției pentru ideile suveraniste”, a declarat un fost magistrat pentru G4Media.ro.

În al doilea rând, frapează durata îndelungată a motivării soluției din faza de Cameră Preliminară, în condițiile în care termenul legal este de 30 de zile. G4Media.ro a aflat că numele judecătorului de caz este Vlad Andriescu, magistrat sancționat în trecut pentru fapte similare.

Dungaciu, acuzat de abuz în serviciu

Conform informațiilor din rechizitoriu redate în faza de Cameră Preliminară, Dungaciu a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu (patru acte materiale), constând în aceea că, în calitate de director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI), cu sediul în București, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Academiei Române, la diferite intervale de timp, respectiv la datele de 07.06.2017, 30.10.2017, 30.10.2019 și 30.10.2021, ”în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cu intenție, a semnat contractul de împrumut de folosință din 07.06.2017, contractul de comodat nr. 151/30.10.2017 și două acte adiționale la contractul de comodat, respectiv nr. 1/30.10.2019 și nr. 2/30.10.2021.”

Aceste acte au fost încheiate între Institut, în calitate de comodant și Asociația „Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS)”, în calitate de comodatar, prin care au fost date spre folosință asociației, ”cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice”, două spații situate într-un imobil din București, respectiv o cameră în suprafață de 50 mp (camera nr. 726) și camera nr. 725 (în suprafață de 46 mp), ambele aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Academiei Române și în folosința ISPRI.

Astfel s-ar fi cauzat o pagubă materială Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale în cuantum de 101.607 lei, reprezentând echivalentul chiriei care nu a fost percepută de instituția publică unei persoane juridice de drept privat (asociație) pentru cedarea folosinței unor spații și obținând totodată un folos patrimonial necuvenit Asociației LARICS, reprezentat de folosința, cu titlu gratuit, a unor spații aparținând domeniului public al statului.

În faza de Cameră Preliminară, Dungaciu a susținut, prin avocat, că rechizitoriul este întocmit nelegal și a solicitat restituirea cauzei la Parchet întrucât în cuprinsul acestuia lipsește descrierea faptei, ”fiind o imposibilitate de a se stabili limitele și obiectul judecății” și că documentul ”abundă în aprecieri contradictorii, nesusținute de probe.”

El a mai adăugat că stabilirea sediului Asociației LARICS a fost pur formală, că în fapt a fost vorba de o singură cameră care și-a păstrat destinația inițială, în sensul că în acea încăpere și-au desfășurat în continuare activitatea angajații ISPRI. Toate excepțiile ridicate de Dungaciu au fost respinse de judecător. În termen de 3 zile de la momentul la care vor primi o copie după motivare, părțile din dosar pot depune contestație care se va judeca la Curtea de Apel București.

Profesor universitar la Catedra de Sociologie a Universității din București, Dungaciu a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” și este președintele Fundației Universitare a Mării Negre din România. De la finalul anului trecut, este prim-vicepreședinte al formațiunii extremiste AUR.

Redactor și apoi redactor-șef al publicației neo-legionare ”Mișcarea”, editată în anii 90 de organizația ”Mișcarea pentru România”, în articole publicate în acei ani Dungaciu a elogiat Mișcarea Legionară, a minimalizat Holocaustul și a promovat ideologi ai Mișcării Legionare. Notorie în spațiul public este poziția sa de dinainte de conflictul început în Ucraina în 2022, în care a susținut că Rusia nu va ataca Kievul.