EXCLUSIV Un judecător de la Tribunalul București nu a motivat nici până acum, de peste un an, soluția din dosarul penal al lui Dan Dungaciu, numărul 2 din AUR / Experți în drept: răspunderea penală a lui Dungaciu s-a prescris

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București nu a motivat nici până acum soluția de Cameră Preliminară din 23 septembrie 2024 din dosarul penal al lui Dan Dungaciu, recent ales numărul 2 în conducerea Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Informația a fost confirmată de instanță într-un răspuns pentru G4Media.ro, în document susținându-se că șeful Secției Penale ”analizează lunar evidența cauzelor în care hotărârile judecătorești nu au fost redactate în termenele prevăzute de lege”.

• Din calculele G4Media.ro, răspunderea penală a lui Dungaciu în acest dosar în care a fost trimis în judecată de DNA s-a prescris luna trecută. Un fost judecător și un procuror au confirmat pentru G4Media.ro, fără a ști despre cine este vorba, faptul că răspunderea penală a lui Dungaciu s-a prescris în acest an. Primul a susținut că data prescrierii a fost, în principiu, iunie 2025, adăugând, însă, că „bănuiesc că e un dosar în care actele s-au comunicat cu părțile, caz în care începe să curgă un nou termen de prescripție. Dacă e așa, fapta se va prescrie în maxim 16 ani. Doar că în practică nu știu cum se va interpreta, că în perioada 2018-2022 a fost cu probleme acel text. Dacă se consideră că se aplică legea mai favorabilă, atunci se iau în calcul 8 ani, deci e prescris. Va scăpa ca toți marii infractori.”
• UPDATE O a treie opinie confirmă că răspunderea penală s-a prescris în acest caz. „Termenul de prescriptie pare sa fie de 8 ani din 2017, intr-adevar”, a declarat un magistrat pentru G4Media.ro, adaugand ca daca va interveni, între timp, o hotarare CJUE, am avea, cel mai probabil, întrerupere de prescripție și s-ar dubla termenul de prescripție de 8 ani.

Este cel de-al doilea moment ciudat legat de modul în care a fost gestionat de sistemul de Justiție acest dosar, după ce DNA nu l-a inclus pe lista comunicatelor periodice în care anunță trimiterea în judecată a unor inculpați. ”Conform legii, toate dosarele sunt publice”, a fost reacția lui Dan Dungaciu la întrebările G4Media.ro pe marginea acestui dosar.

Context

În aprilie 2024, profesorul universitar Dan Dungaciu a fost trimis în judecată de DNA sub acuzația de abuz în serviciu, deoarece, în 2017, în calitate de director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române, ar fi semnat un contract de împrumut de folosință și, ulterior, alte două acte adiționale, cu Asociația „Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS)”, în calitate de comodatar.

Prin aceste contracte au fost date spre folosință către LARICS, cu titlu gratuit și fără organizarea unor licitații publice, două spații situate în sediul ISPRI. Contractul s-a întins pe 5 ani, cuantumul chiriei neplătite de către LARICS fiind de 101.607 lei, sumă pentru care institutul s-a constituit parte civilă în dosarul de la instanță. Printre membrii fondatori ai LARICS se afla și Dungaciu.

Conform unei dezvăluiri a publicației Presshub.ro din decembrie 2023, dată la care Dungaciu avea calitatea de suspect, cercetările DNA au început după o sesizare a Curții de Conturi care efectuase, anterior, un control la Institut.

Conform procedurilor, în primă fază, dosarul a ajuns la Camera Preliminară – un complet de judecată în care inculpatul poate aduce obiecții legate de modul de derulare al urmăririi penale. În acest dosar, judecătorul Vlad Andriescu a pronunțat o soluție pe data de 23 septembrie 2024, constatând legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi a sesizării instanţei cu rechizitoriu.

Deși reglementările în vigoare prevăd ca motivarea soluției să fie redactată și publicată în 30 de zile de pronunțare, în acest dosar judecătorul nu a făcut acest lucru nici până în prezent.

Într-un răspuns trimis aseară G4Media.ro, Tribunalul București a confirmat că motivarea ”se află în curs de redactare”. Lipsa acestei motivări împiedică părțile și, eventual, procurorul să exercite cale de atac.

Teoretic, în acest moment, dosarul lui Dungaciu mai are de trecut prin trei instanțe unde să se judece contestația soluției de la Camera Preliminară, dosarul de abuz în serviciu pe fond precum și calea de atac a deciziei pe fond – proceduri care s-ar putea întinde pe ani de zile.

Din calculele G4Media.ro, pe partea penală, însă, situația s-a încheiat luna trecută atunci când răspunderea penală a lui Dungaciu s-a prescris. Astfel, conform unui Recurs în interesul legii  pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2019, „Prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple (inclusiv abuzul în serviciu n.red.) a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”.

În dosarul lui Dungaciu, semnarea contractului incriminat a avut loc în iunie 2017, intrarea în vigoare fiind noiembrie același an. În condițiile în care prescrierea răspunderii penale pentru abuzul în serviciu are loc la 8 ani de la „momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”, înseamnă că acesta a scăpat de latura penală în noiembrie 2025.

Referitor la acest aspect, Tribunalul București a comunicat că ”analiza incidenței oricărui caz de împiedicare a exercitării acțiunii penale (cum ar fi intervenirea prescripției) este în sarcina instanței investite cu soluționarea cauzei, conducerea administrativ-judiciară a Secției 1 Penală a Tribunalului București neputând face aprecieri cu privire la un dosar aflat în curs de soluționare.”

Pe de altă parte, despre respectarea principiului de celeritate în judecată, Tribunalul a adăugat că șeful Secției Penale ”analizează lunar evidența cauzelor în care hotărârile judecătorești nu au fost redactate în termenele prevăzute de lege”.

Într-o altă adresă, Tribunalul București a mai transmis G4Media.ro că judecătorul de la Cameră Preliminară se numește Vlad Andriescu. Magistratul a fost cercetat în trecut de Inspecția Judiciară în două dosare.

În primul s-a avut în vedere fapta de a nu redacta în termenul legal hotărârile judecătorești în mod repetat, în unele cauze pentru perioade mari, iar în al doilea, unde a primit avertisment, amânări de pronunțare în mod repetat pentru perioade mari.

El a contestat sancțiunea, iar Înalta Curte de Casație și Justiție i-a anulat-o prin decizie definitivă din decembrie 2024. Pe portalul instanțelor, numele lui Vlad Andriescu apare în mai multe dosare în care solicită recalcularea veniturilor de judecător.

A existat o situație inedită și legat de ancheta penală a lui Dungaciu: spre deosebire de restul rechizitoriilor, mai ales al celor referitoare la nume mari din spațiul public, trimiterea în judecată a lui Dungaciu nu a fost făcută public de DNA în Secțiunea Comunicate.

”Este ciudat că DNA nu a dat comunicat de presă legat de acest caz în condițiile în care ei dau comunicate pentru tot felul de dosare de mică anvergură, cu plevușca. Este de notorietate apetența liderilor din lumea Justiției pentru ideile suveraniste”, a declarat un fost magistrat pentru G4Media.ro.

Profesor universitar la Catedra de Sociologie a Universității din București, Dungaciu a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și este președintele Fundației Universitare a Mării Negre din România. A fost subsecretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe și consilier pentru integrare europeană la Președinția Republicii Moldova în timpul mandatului lui Mihai Ghimpu.

Redactor și apoi redactor-șef al publicației neo-legionare ”Mișcarea”, editată în anii 90 de organizația ”Mișcarea pentru România”, în articole publicate în acei ani  Dan Dungaciu a elogiat Mișcarea Legionară, a minimalizat Holocaustul și a promovat ideologi ai Mișcării Legionare. În paginile revistei au mai apărut elogii la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației criminale din perioada interbelică, și negări explicite ale Holocaustului împotriva evreilor.

În 2025, numele său a apărut ca potențial candidat la Președinția României, iar din iunie a devenit consultant al liderului AUR, George Simion, al cărui prim subordonat la conducerea partidului a devenit luna trecută.

Tot în acest an, analizele sale de politică externă au expus, din ce în ce mai mult, narațiuni pro-ruse. Cel mai recent, Dungaciu a blamat Uniunea Europeană că ar vrea să mențină războiul rece și confruntarea cu Rusia.