Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Guvernul Germaniei trebuie să examineze individual cererile de viză ale afganilor, deşi a sistat un program special de primire a imigranţilor din Afganistan, a stabilit vineri Curtea Constituţională, conform agenției de știri dpa, citate de Agerpres.
Instanţa cu sediul la Karlsruhe a arătat că trebuie luate în considerare problemele individuale ale fiecărui cetăţean străin care solicită viza.
Cazul a vizat în special programul de primire Lista Drepturilor Omului, deja încheiat. Reclamanta a fost o cetăţeană afgană aflată în prezent în Pakistan, care ceruse vize pentru ea şi cei doi copii ai ei. Cei trei au beneficiat în 2021 de un angajament de primire în Germania, retras în decembrie 2025. Înalta Curte Administrativă din landul Berlin-Brandenburg a susţinut că nu au dreptul de a primi vizele.
Curtea Constituţională a anulat decizia respectivă, arătând că instanţa inferioară a judecat greşit domeniul de aplicare al interdicţiei constituţionale generale privind caracterul arbitrar, conform Legii Fundamentale – Constituţia Germaniei.
„Declaraţia de revocare din decembrie 2025 a ministerului federal de interne nu satisface cerinţele interdicţiei caracterului arbitrar”, a decis cea mai înaltă instanţă germană, care a retrimis dosarul la Înalta Curte Administrativă. Aceasta va trebui acum să decidă, cel puţin temporar, în privinţa cererilor.
Conform magistraţilor Curţii Constituţionale, Înalta Curte Administrativă va trebui să presupună că conform Constituţiei Germania este obligată să acorde în continuare asistenţă femeii din Pakistan şi copiilor ei până la eliberarea unei vize sau până când ministerul de interne emite o declaraţie corectă constituţional că nu se aplică programul de primire. Între timp, statul german trebuie să colaboreze cu cel pakistanez pentru a se asigura că reclamanţii nu sunt arestaţi şi nu sunt deportaţi în Afganistan.
Organizaţia neguvernamentală Societatea pentru Drepturile Civile (GFF) a comunicat că procesul este unul din cele 31 cu caracter constituţional intentate în grup prin intermediul său. GFF a arătat înainte de decizia de vineri că aceasta ar putea „schimba soarta altor circa 400 de afgani” aflaţi în adăposturi din Pakistan gestionate de Germania, în aşteptarea primirii pe teritoriul german.
Conform GFF, o decizie contrară ar fi însemnat că respectivii riscau deportarea în Afganistan, unde erau expuşi pericolului de a fi închişi, torturaţi sau chiar executaţi. Reclamanta care a obţinut decizia era într-o situaţi de mare risc ca militantă pentru drepturile femeilor din Afganistan.