Curtea Constituțională a stabilit pentru 1 septembrie termenul până la care se depun punctele de vedere pe conflictul dintre Guvern şi Parlament în privința depunerii moţiunii

Curtea Constituţională a României a stabilit data de 1 septembrie ca termen de transmitere a punctelor de vedere de la Guvern şi Parlament privind existenţa unui conflict juridic, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în sesiune extraordinară, au precizat, vineri, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Executivul, prin premierul Ludovic Orban, solicită Curţii Constituţionale să constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern, pe de o parte, şi Parlament, pe de altă parte, „generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizării, situaţia conflictuală este derivată „din încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) coroborat cu art. 66 alin.(1) din Constituţie”.

„Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art.113 alin.(4) coroborat cu art.66 alin.(1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr.1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art.102 alin.(1) şi art.113 din Constituţia României”, se arată în sesizare.

În text se mai arată că „existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură, fiind încălcate dispoziţiile art.113 alin.(4) şi ale art.147 alin.(4), în sensul în care procedura dezbaterii moţiunii de cenzură odată declanşată, aceasta nu poate fi oprită după prezentarea moţiunii în şedinţa comună a celor două camere, prin încheierea sesiunii extraordinare Decizia CCR nr. 1525/2010)”.

Guvernul susţine, totodată, că moţiunea de cenzură iniţiată la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputaţi şi senatori, cu titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată” având conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 „nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin.(4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună „la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”.

„Potrivit jurisprudenţei CCR, procedura moţiunii de cenzură, odată declanşată, nu poate fi oprită (Decizia nr. 1525/2010). Odată depusă, aceasta trebuie să fie în mod obligatoriu dezbătută şi votată. Pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea acţiunilor instituţiilor fundamentale ale statului, o moţiune de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată în cursul aceleiaşi sesiuni. Aşadar, pentru a asigura respectarea prevederilor art. 113 coroborate cu cele ale art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la principiul cooperării loiale, o moţiune de cenzură, pe lângă numărul minim al semnatarilor, trebuie depusă în cadrul unei sesiuni parlamentare. Depunerea unei moţiuni de cenzură în afara unei sesiuni parlamentare nu este de natură să asigure raţiunea însăşi a existenţei sale, nu permite exercitarea deplină a drepturilor de care se bucură parlamentarii în exercitarea mandatului şi goleşte de conţinut controlul parlamentar exercitat asupra Guvernului„, se spune în acelaşi text.

În continuarea argumentaţiei prezentată în sesizare, Guvernul mai arată că, „în cazul convocării sesiunii extraordinare, dacă plenul nu s-a exprimat asupra posibilităţii desfăşurării acesteia ori exclude din ordinea de zi pentru care fost convocat chiar prezentarea, dezbaterea sau votarea moţiunii de cenzură, una dintre condiţiile esenţiale deduse din întreaga arhitectură constituţională a controlului parlamentar este imposibil de realizat, moţiunea de cenzură în cauză neputându-se vota în cursul sesiunii extraordinare respective”.

„Aşadar, în măsura în care veţi constata că este posibilă depunerea unei moţiuni de cenzură între cele două sesiuni ordinare şi Constituţia nu exclude, de principiu, iniţierea şi depunerea unei moţiuni de cenzură în cadrul unei sesiuni extraordinare comune, considerăm că sesiunea trebuie să fie întrunită la momentul iniţierii moţiunii de cenzură, iar odată depusă, procedura parlamentară nu poate fi fragmentată, acesta fiind sensul art. 113 alin. (3) care se referă la un dezbaterea moţiunii imediat „după 3 zile de la prezentare”. În mod evident, legiuitorul constituant a avut în vedere parcurgerea acestor etape în mod succesiv, prin raportare la natura moţiunii de cenzură, ca procedură derulată în mod accelerat şi care are ca obiectiv final retragerea sau, din contră, reconfirmarea încrederii Guvernului”, susţine Guvernul.

În altă ordine de idei, Executivul mai spune că, în situaţia dedusă judecăţii Curţii, „moţiunea de cenzură a fost iniţiată şi depusă în afara unei sesiuni extraordinare comune a celor două Camere”.

„Cele două Camere ale Parlamentului erau convocate în sesiuni extraordinare separate, fiecare dintre ele pentru motivele cuprinse în deciziile distincte de convocare, validate prin vot de plenul fiecărei Camere şi având un obiect în mod clar determinat”, conform sesizării.

Un alt argument adus de Guvern în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel privind „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.

„Depunerea moţiunii de cenzură în perioada cuprinsă între sesiunile ordinare cu consecinţa convocării Parlamentului în sesiune extraordinară încalcă principiul pozitiv al stabilităţii guvernamentale avut în vedere de Constituantă.(…) Depunerea, dezbaterea şi votul unei moţiuni de cenzură în cadrul sesiunii extraordinare expune Guvernul unui abuz de drept. Dacă moţiunea de cenzură ar putea fi depusă în perioadele dintre sesiunile ordinare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului s-ar crea posibilitatea depunerii repetate a moţiunilor de cenzură şi convocarea de sesiuni extraordinare exclusiv pentru demiterea Guvernului, ceea ce ar fi în contradicţie cu dispoziţiile art.113 alin.(4) din Constituţie „, se spune în sesizare.

Executivul menţionează şi faptul că „fragmentarea procedurii moţiunii de cenzură în mai multe sesiuni parlamentare încalcă art. 113 alin. (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”.

„Moţiunea de cenzură, înregistrată la Parlament în data de 17 august 2020, a fost prezentată în şedinţa comună a celor două camere în data de 20 august 2020. Întreruperea procesului de dezbatere a moţiunii prin închiderea sesiunii extraordinare şi reluarea acestui proces în altă sesiune parlamentară decât cea în cadrul căreia a fost depusă moţiunea constituie o încălcare a Constituţiei”, conform sesizării.

Guvernul arată în acelaşi text că demersul convocării unei sesiuni extraordinare comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor prin decizia nr. 3/17 august 2020 are, în mod evident, „o finalitate exclusiv politică, nu serveşte şi nu poate servi obiectivului fixat de Legiuitorul constituţional pentru moţiunea de cenzură în art.113 din Legea fundamentală”.

La finalul sesizării, Guvernul solicită CCR să constate „existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament generat de încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) coroborat cu dispoziţiile art.66 alin.(1) din Constituţie, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaţilor şi Senatului”.

Nu în ultimul rând, se cere Curţii să constate că moţiunea de cenzură depusă de PSD pe 17 august şi conţinutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 „nu putea fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cea convocată la data de 17 august 2020 prin Decizia Preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului nr.3/2020, doar cu încălcarea dispoziţiilor art.113 alin.(4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni politice în temeiul aceleiaşi moţiuni de cenzură, fapt care încalcă principiul stabilităţii activităţii Guvernului”.

„Vă rugăm să constataţi că dezbaterea moţiunii nr. 2 MC/2020 este caducă, deoarece fracturarea procedurii în etapa de prezentare şi ulterior în etapa de dezbatere şi vot se răsfrânge asupra întregii proceduri şi atrage lipsirea de efecte a moţiunii iniţiate la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputaţi şi senatori”, se mai arată în sesizare.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin