Curtea Constituțională a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu ”atacurile virulente” la adresa sa. Plus: Valer Dorneanu califică ”amuzante” criticile la adresa colegului Petre Lăzăroiu

Plenul Curții Constituționale a României a decis cu unanimitate de voturi sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu ”atacurile virulente prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului”, arată un comunicat de marți al CCR. Tot marți, președintele CCR, Valer Dorneanu, a respins criticile la adresa menținerii judecătorului Petre Lăzăroiu, care a depășit 9 ani de mandat.

Comunicatul CCR referitor la sesizarea Comisiei de la Veneția arată că plenul CCR a considerat că atacurile la adresa sa ”sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale”.

În ceea ce privește situația judecătorului Petre Lăzăroiu, Dorneanu scrie că ”ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că, aceștia știau și atunci despre condițiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data și nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea”. Mai mult, președintele CCR arată că ”Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curții Constituționale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menționez că aceasta privește o lege de modificare și completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nepromulgată și declarată neconstituțională și care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanțe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu”.

Comunicatul CCR privind sesizarea Comisiei de la Veneția:

Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului – garantul supremației Constituției – fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale.

Precizările lui Valer Dorneanu

Referitor la unele declarații prin care se susține că decizia menționată a Curții este neconstituțională și se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei, Președintele Curții Constituționale face următoarele precizări:

a) Potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României și au putere numai pe viitor. Din acest text rezultă cu prisosință că obligația respectării întocmai a deciziilor Curții Constituționale este generală, vizând toate autoritățile publice, toate instituțiile publice, toți cetățenii și întreaga societate.

b) Cu privire la numirea domnului judecător Petre Lăzăroiu. Domnia sa a fost numit de Președintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituție și al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcție în perioada 16.09.2008 – 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speță), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare și se bucură în continuare de prezumția de constituționalitate.

O prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului său n-ar putea avea consecințe decât pe viitor și n-ar afecta deciziile pronunțate anterior de Curte. De altfel, ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că, aceștia știau și atunci despre condițiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data și nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea.

Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curții Constituționale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menționez că aceasta privește o lege de modificare și completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nepromulgată și declarată neconstituțională și care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanțe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu.

c) În ceea ce privește așa-zisa incompatibilitate a președintelui Curții Constituționale ca urmare a faptului că ginerele său ar fi un „general penal“ din ministerul de interne, menționez că fiica mea este căsătorită de 25 de ani, dar nici eu, nici ea nu știam că soțul ei este general la Interne, fiind convinși amândoi că ginerele meu este inginer tipograf. Stimați ”scriitori”, nici eu și nici fiica mea nu-l cunoaștem pe domnul general. Menționez, de asemenea, că nici înaltul funcționar din aparatul Camerei Deputaților (declarat și acesta, în subsidiar, ca ”ginere” al meu), nu deține această calitate, fiind, la rândul său, căsătorit de mulți ani.

Foto: Valer Dorneanu și Florin Iordache (sursa: InquamPhotos / George Călin)