Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care PNL a solicitat să se constate că Iordache nu poate sesiza Curtea în locul lui Dragnea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea Constituțională a respins luni, cu majoritate de voturi, sesizarea prin care PNL solicita Curții să constate că Florin Iordache nu era îndreptățit să facă sesizarea privind completurile specializate pe coruție de la Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece el este vicepreședinte al camerei Deputaților, iar sesizările privind un posibil conflict juridic sunt de competența exclusivă a președintelui Camerei.

Surse din CCR au declarat pentru G4Media.ro, decizia de respingere a solicitării PNL a fost luată cu șase voturi ”pentru” și trei voturi ”împotrivă” (Livia Stanciu, Ștefan Minea și Daniel Morar).

Liberalii au depus sesizarea după ce vicepreședintele Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea îi delegase atribuțiile de președinte, a sesizat la CCR presupusa nelegalitate a compunerii completelor de 3 judecători de la Curtea Supremă.

O decizie de admitere a sesizării PNL ar fi însemnat respingerea ca inadmisibilă a sesizării lui Iordache, fără ca judecătorii să mai intre pe fondul speței. Azi, Curtea a amânat pentru a patra oară, pentru data de 5 iunie, sesizarea lui Iordache, care, dacă ar fi admisă, ar duce la reluarea de la zero a procesului în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

• Citește integral: Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oară, pe data de 5 iunie, sesizarea lui Iordache pe completurile specializate pe corupție

La începutul lunii, liberalii trecute au atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi.

„PNL a atacat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, solicitând CCR să se pronunţe asupra delegării de competenţe pe care poate să o facă preşedintele Camerei Deputaţilor către vicepreşedinţi. Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie către vicepreşedinţi”, a anunţat la începutul lui aprilie preşedintele PNL, Ludovic Orban.

El a susţinut că solicitarea PNL este „extrem de importantă”. „Nu putem accepta ca un organism atât de important în statul român cum este CCR să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. CCR nu poată să devină o firmă de avocaţi a lui Liviu Dragnea sau un organism de amnistiere sau de graţiere pentru Liviu Dragnea”, a adăugat Orban.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a anunţat, pe 25 martie, că a sesizat CCR cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Instanța Supremă, susținând că ÎCCJ avea obligația să înființeze completuri specializate pe coruție, ceea ce nu a făcut. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, îşi delegase atribuţiile lui Florin Iordache.

Aceleași argumente ca ale PNL au fost aduse în fața CCR și de președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea, care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii, argumentând că atributul sesizării Curții Constituționale cu un conflict juridic aparține exclusiv președintelui Camerei Deputaților și nu poate fi delegat.

Președinta ÎCCJ și-a continuat apoi pledoaria explicând de ce sesizarea trebuie respinsă:

• cine face sesizarea? Un vicepreședinte al Camerei Deputaților, în virtutea delegărilor de competențe atribuite de președintele Camerei Deputaților. Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinței CCR, care printr-o decizie de anul trecut, a statuat că atribuțiile constituționale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Prin acea decizie, dumneavoastră ați spus că, printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru, este și acela de sesizare a CCR cu un conflict.

De ce acea decizie trebuie să se aplice și președintelui Camerei Deputaților:

• în cadrul dezbaterilor de la revizuirea Constituției din 2003, inițial atribuția de sesizare a CCR cu un conflict juridic fusese acordată doar președintelui României. Ulterior, s-a mers pe ideea ca aceste atribuții pot fi conferite și președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului ca fiind singurii care pot substitui președintele în ipoteza în care șeful statului se află în imposibilitatea constituțională de exercitare a atribuțiilor. Ulterior, s-a votat ca această competență să o aibă și un număr de 25 de senatori sau 50 de deputați, dar votul a fost reluat și decizia finală a fost ca doar președintele României, președintele Senatului, al Camerei Deputaților, prim-ministrul și președintele CSM pot exercita această prerogativă. S-a renunțat la dreptul senatorilor și deputaților de a sesiza CCR cu un conflict juridic. Prin urmare, un senator sau un deputat sau un grup de senatori sau de deputați nu reprezintă Parlamentul

Tarcea a dat și exemplul unei declarații susținute atunci de Valer Dorneanu în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, care susținea dreptul exclusiv a președinților Parlamentului de a sesiza CCR cu un conflict juridic: ”Curtea Constituțională soluționează conflictele de natură constituțională. Se elimină deputații și senatorii pentru că nu sunt autorități publice și nu reprezintă Parlamentul și niciuna din Camere”.

Președinta Înaltei Curți l-a acuzat pe Liviu Dragnea și că, spre deosebire de omologul său de la Senat, a încălcat jurisprudența CCR și voința Constituantei atunci când și-a delegat către Iordache toate atribuțiile de președinte al camerei Deputaților:

• m-am uitat și la Senat să văd cum arată un ordin de delegare. Am constatat că Senatul respectă decizia CCR și a legiuitorului constituant. În vreme ce ordinul președintelui Camerei Deputaților prevede delegarea tuturor atribuțiilor, la Senat se prevede că doar conducerea curentă este delegată. A da o altă interpretare, ar însemna că oricine în locul președintelui CSM, de exemplu, să poată face o astfel de sesizare, că oricine în locul celorlalți titulari ai sesizării să o poată face, ceea ce e absurd și neconstituțional.

”Dacă veți admite această sesizare, veți fi obligați să vă schimbați propria jurisprudență în decurs de mai puțin de patru luni și jumătate. Hotărârea dumneavoastră de azi nu va avea efecte doar asupra Înaltei Curți, ci asupra tuturor instanțelor din țară”, a punctat președinta ÎCCJ în fața judecătorilor constituționali.

Foto: Inquam Photos / George Călin