G4Media.ro

Curtea Constituțională a amânat pentru a șasea oară luarea unei decizii în…

Curtea Constituțională a amânat pentru a șasea oară luarea unei decizii în privința Codurilor penale / Un nou termen a fost stabilit pentru mâine, 11 iulie

Curtea Constituțională a amânat miercuri, pentru a șasea oară, luarea unei decizii în privința modificărilor aduse Codurilor penale, un nou termen fiind stabilit pentru mâine, pe 11 iulie.

Potrivit unor surse din cadrul Curții, ședința a fost amânată din cauza absenței, pe motive medicale, a președintelui CCR, valer Dorneanu.

Surse din cadrul Curții au explicat săptămâna trecută pentru G4Media.ro că amânarea de pe 4 iulie a fost cerută pe motiv că este necesară aprofundarea efectelor deciziilor anterioare ale CCR prin care au fost declarate neconstituționale mare parte din modificările aduse celor două Coduri de către PSD, ALDE și UDMR.

Pe 27 mai, înainte de reînnoirea Curții Constituționale, surse din cadrul CCR declaraseră, de asemenea, că cele două Coduri ar putea fi trimise din nou în Parlament deoarece senatorii și deputații din Comisia specială condusă de Florin Iordache au pus greșit în aplicare deciziile Curții, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative.

Concret, unul dintre motivele pentru ar putea fi retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.

Ultima oară când CCR a luat în discuție Codurile penale a fost pe 26 iunie, dar o decizie pe sesizările depuse de PNL, USR și președintele Klaus Iohannis a fost amânată atunci pentru a patra oară.

La termenul precedent, de la începutul lunii iunie, dezbaterea modificărilor aduse celor două acte normative fusese amânată pentru 26 iunie, după venirea noilor judecători la CCR. ”Decizia a fost să se ocupe completul reînnoit de această speță. Cei care-și termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes”, au explicat sursele citate.

Curtea Constituțională a fost înnoită luna trecută cu trei noi judecători: Simina Tănăsescu, numită de președintele Klaus Iohannis, Cristian Deliorga, numit de Senat la propunerea PSD și Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaților, tot la propunerea PSD.

Judecător raportor pe Codul penal este președintele Curții, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală este fostul șef al DNA, Daniel Morar.

Pe 10 mai, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache și care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise președintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, și PNL și USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituțională.

Reamintim că PSD și ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”împotrivă” și 2 abțineri (detalii aici). Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

  • De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
  • De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

  • reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
  • reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
  • reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

  • revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
  • în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
  • revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii

Vezi aici integral observațiile finale ale Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Maine e bolnav Morar, sau amandoi, parca vad.

  2. L-au ajuns, cumva, blestemele pe ticalosul sef al ccr? Inseamna ca a comis-o cu rea vointa, doar pentru a-si scapa partenerii de betie de mititica.
    Cum naiba au ajuns acesti ticalosi in ccr?
    N-o sa ne mai facem bine 50 de ani de aici incolo…..

    • Cum au ajuns in CCR?

      Au fost alegeri, iar romanii sunt un popor de cretini inapoiati neinteresati care n-a votat cand trebuia si n-a inteles la momentul respectiv ca PSD = moartea Romaniei. Orice s-ar intampla, PSD si Pro Romania nu pot veni la putere, fiindca ei sunt cei mai ticalosi dintre ticalosi.

      Poate au inteles acum si vor iesi la vot, nu stiu, vom vedea.

  3. Motive medicale? Zic sa sa dau fuga sa sparg niste lemne si un bolovan de smoala…

    • Draga Scara, ma emotioneaza grija ta pentru eficienta si performanta la nivelul importantului sector pe care-l administrezi!:)

  4. partidul are un plan la secunda pentru infractori. in toata istoria ei romania n-a vazut o asemenea precizie.

  5. totul pentru infractori!

  6. Noaptea mintii : legislatia a ajuns sa fie facuta astfel incat sa incurajeze hotia cu pedepse din ce in ce mai usoare sau chiar prin scaparea fara pedeapsa in anumite situatii.
    NEXT LEVEL : premierea celor care jecmanesc bugetul nostru dar si pe cel European.

  7. Nu poate s o imperecheze cu venirea lui nuti, dar de dat o dau.
    Urmeaza curtile de apel si tribunalele,cum e si normal,altfel ar parea o extractie a politicienilor.

  8. Raportul Greco vorbeste despre „coadele” aflate pe masa CCR.ului si din punctul lor de vedere lucrurile sunt clare. Scad termenele de prescriptie, scapa infractorii ! Sunt scoase din dosare inregistrarile obtinute cu sprijinul tehnic al Serviciului Roman de Informatii…se duc dracului dosarele. Daca nu mai ai interceptari este posibil ca in dosar sa ramana declaratiile martorilor si eventualele expertize facute ( depinde de speta ). Nasolia este ca daca acele expertize au fost efectuate in baza unor interceptari declarate ilegale, avocatii vor cere si anularea tuturo probelor obtinute in baza interceptarilor ilegale.
    Se legalizeaza ciordeala! Noi suntem prosti ca mergem sa ne platitm taxele si impozitele…sa nu ne execute ANAF.ul, firmele isi platesc taxele si jmecherii ai de unde fura.
    Apropo…mie nu mi-a fost restituita TAXA AUTO. Pariez ca nu sunt singura care nu si-a primit banii. Stie cineva ceva de asta? O sa mai vad vreodata acei 6300 lei platiti in 2014? Mira-m-as!

  9. Sper sa ne mobilizam la urmatoarele alegeri si si scapam odata si pentru intotdeauna de circul asta ieftin. Este foarte trist ce se intampla la noi dar te gandesti e si ironic. Noi, poporul roman din pur dezinteres am creat mediul asta toxic unde politica si sistemul = smecherie si interese personale. „Majoritatea” cetatenilor chiar sustin acest sistem corupt pentru ca fara ea nu ar putea misca nici un deget. Dar inca am speranta, tot ceea ce trebuie sa facem sa iesim MASIV la vot si sa demonstram ca majoritate aia toxica de fapt e in minoritate.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.