Cum vrea Vâlcea să conteze în turism: Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, mănăstirile şi ceramica / ”Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Şansa dezvoltării turismului în regiunea Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant UNESCO – constă în resursele locale distinctive de care dispune şi în atragerea unor turişti dispuşi să cheltuiască mai mult în zonă, consideră Cristi Pitulice, consultantul în turism al Asociaţiei Kogayon, care zilele acestea desfăşoară la Băile Govora evenimentul dedicat antreprenorilor locali din industria ospitalităţii – Oltenia Travel Forum, transmite Agerpres.

Potrivit reprezentantului Kogayon, regiunea din judeţul Vâlcea este în momentul de faţă codaşa clasamentului în ceea ce priveşte destinaţiile turistice din România, cu un număr sub 2.000 de vizitatori străini anual, însă are un ritm mai rapid de creştere a vizibilităţii pe plan internaţional comparativ cu alte destinaţii mai noi din ţară.

„Oltenia de sub Munte din punct de vedere turistic este într-un stadiu incipient, emergent ca atare, pentru că este o destinaţie turistică nouă după standardele turismului. Ca atare, ea ca destinaţie, ca brand Oltenia de sub Munte, are doar patru ani. Partea bună este că vine foarte repede din urmă şi iată că a ajuns în zona aceasta emergentă după patru ani în condiţiile în care în zona emergentă noi mai avem nişte destinaţii precum Ţara Făgăraşului sau Ţara Haţegului, care sunt acolo de vreo zece ani. Suntem în urmă, dar ne mişcăm destul de repede şi comunităţile încep să adere la ideile noastre şi probabil că în trei – patru ani Oltenia de sub Munte va fi o destinaţie turistică consolidată”, a declarat Pitulice, joi, la deschiderea Oltenia Travel Forum.

Reprezentantul Asociaţiei Kogayon a subliniat că regiunea dispune de resurse deosebite, cum ar Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, un activ natural unic în România, dar şi multe obiective culturale de excepţie precum Mănăstirea Horezu şi ceramica de Horezu, ambele înscrise în patrimoniul UNESCO, care, prezentate într-un format turistic agreabil, pot atrage segmentul ţintă de vizitatori.

„Oltenia de sub Munte nu trebuie să inventeze absolut nimic, pentru că are totul aici. Nu trebuie să inventăm ceva, trebuie să luăm ceea ce avem pentru că asta este identitatea noastră. Trebuie să ajungem la nişte lucruri foarte specifice. Da, toată lumea are munţi, dar nimeni nu are Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Da, toată lumea are mănăstiri, dar nimeni nu are Mănăstirea Hurezi. Da, toată lumea are ceramică, dar nimeni nu mai are ceramică aici în patrimoniul UNESCO. Acestea sunt cărţile de vizită pe care noi trebuie să le folosim. Noi nu trebuie să inventăm nimic, doar trebuie să luăm un pic la pilă aceste lucruri pe care le avem, să le împachetăm într-un format turistic cât mai agreabil, pentru că în cele din urmă, ştiţi cum e vorba, ambalajul vinde marfa”, a explicat el.

Cristi Pitulice apreciază astfel că în următorii ani, Oltenia de sub Munte poate deveni o destinaţie turistică consolidată, însă această consolidare nu înseamnă neapărat atragerea unui număr mai mare de turişti, ci dezvoltarea unui turism capabil să aducă mai mulţi bani în comunitate prin valoarea experienţelor oferite.

„Sub 2.000 de turişti străini ajung anual în Oltenia de sub Munte. Vin pe diferite canale, vin la invitaţia unor prieteni, vin cu munca, vin pentru că sunt rezidenţi  în România şi vor să viziteze Oltenia de sub Munte. Sunt foarte mute canale. Scopul nostru în ceea ce priveşte circulaţia turistică nu este însă să aducem mai mulţi turişti în zonă, ci să aducem turişti care să fie disponibili să cheltuiască mai mult în zonă. Nu neapărat turişti cu bani, ci turişti care încearcă sau mai zis înţeleg valoarea unor lucruri şi valoarea unor experienţe. Şi noi aici ne concentrăm, ne concentrăm să aducem practic numărul de înnoptări de la 1,8 către 3, iar valoarea banilor lăsată în comunitate de un număr finit de turişti, deci nu foarte mulţi, să fie de trei, patru ori mai mare decât o avem acum. În momentul de faţă avem pe turist undeva la 13-15 euro, pe care oamenii aceştia în fiecare zi îi lasă aici, în comunitate, ceea ce este ridicol de puţin. Să ajungi la 45 de euro nu este un capăt de ţară mai ales că sunt destinaţii în România care se apropie de această cifră fără absolut nicio problemă”, a adăugat consultantul în turism al ONG-ului din Vâlcea.

La rândul lui şi Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Kogayon, a precizat că în ultimii ani serviciile turistice oferite de antreprenorii din această zonă s-au diversificat, însă a subliniat că este important ca acestea să fie completate şi cu o ofertă bogată de alte experienţe, pornind de la cele culinare şi până la interacţiunea cu oamenii locului.

„Turistul din oraş caută ce nu găseşte la oraş. Caută mâncare sănătoasă, caută natură, caută relaxare, caută aer curat, caută oameni ai locului cu care să interacţioneze şi o experienţă care să-i lase nişte amintiri.Oamenii din industrie am văzut că se uită la profilul viitorului turist, care turist e născut în era digitală, care se documentează, care caută nişte experienţe, care s-a săturat de păcăleli instagramabile sau de ţepe de la servicii care nu mai sunt de calitate. Omul care venea pe vremuri la pensiuni era cel care stătea şi mânca în curtea pensiunii, nu prea se ducea în exterior. Acum, omul care vine la pensiune prima dată se uită ce are de făcut ân zonă şi după aceea ăşi caută cazare. Deci, profilul e în continuă schimbare şi automat dacă vrei să prosperi şi să supravieţuieşti , trebuie să te adapteze. Noi le spunem tuturor antreprenorilor că diversificarea ofertei de servicii turistice reprezintă cheia, nu cazarea, nu masa. Bineînţeles că şi acestea sunt importante, trebuie să fie serviciile ridicate ca standard, dar sunt mult mai importante celelalte oferte din zonă, pentru că omul întreabă unde mă plimb, ce vizitez, cu cine mă duc, cu cine vorbesc, ce poveste aflu, cine îmi spune legenda, cum aflu cum se ţese o scoarţă sau cum mă pui în contact cu un olar care să-mi arate cum face oala”, a adăugat Stoican.

El a precizat că după estimările făcute până acum, anual aproximativ 25.000 de vizitatori ajung în Parcul Naţional Buila-Vânturaiţa şi circa 500.000 în întreaga regiune, de anul acesta fiind instalat şi un sistem de monitorizare cu senzori, care numără turiştilor la obiectivele din zonă, astfel că se va ştii exact care sunt cele mai vizitate.

Geoparcul aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte este o regiune în suprafaţă de peste 635 kilometri pătraţi, ce se întinde pe teritoriul şase localităţi din judeţul Vâlcea (Vaideeni, Horezu, Costeşti, Bărbăteşti, Stoeneţti şi Băile Olăneşti). Cuprinde 18 arii naturale protejate, între care Parcul Naţional Buila Vânturariţa, 40 de geosituri (geologice şi geomorfologice) şi 65 situri culturale şi pentru biodiversitate.

Demersurile pentru obţinerea statului de geoparc UNESCO a acestei regiuni au fost începute în vara anului 2020 de către Asociaţia Kogayon şi sunt susţinute de Comisia Naţională a României pentru UNESCO, după cum a precizat reprezentanta Comisiei la evenimentul de la Băile Govora.