Cum vede un masterand moldovean în Constanța situația de peste Prut, în contextul războiului Rusiei: ”Pericolul se manifestă deja prin diversiuni și fake news/ Ne-a deschis răni netămăduite lăsate în Transnistria”

Marina Diaconescu este masterandă în anul II la Facultatea de Istorie și Științe Politice (specializarea Relații Internaționale în secolul XIX-XXI. Istorie și diplomație, Universitatea ”Ovidius” Constanța), venită din Republica Moldova. Marina a vorbit pentru G4Media, în cadrul proiectului ENTR, despre situația politică de peste Prut și cum este ea resimțită de tinerii plecați la studii în afara țării. Marina vrea să urmeze o carieră în politologie.

Studenta susține că războiul declanșat de Rusia în Ucraina, în februarie 2022, a deschis răni adânci ale Chișinăului, provocate de războiul din Transnistria, și acutizează frica și pericolul resimțite de moldoveni încă de-atunci. Marina consideră că Moldova este deja expusă direct primejdiei ruse din cauza propagandei Moscovei și a fake-news-urilor care poluează spațiul public.

Marina mai povestește cum iarna grea din punct de vedere energetic nu s-a desfășurat în Moldova în urmă cu câteva luni, ci încă din 2020 și amintește de situația extrem de complicată prin care țara sa a trecut în 2021. “Oare am ales bine?”, “Dacă alegeam rușii, ne era mai cald acum!”, “Dodon era deja la Moscova!”, sunt doar câteva dintre îndoielile care se înfiripau în mintea mai multor persoane din jurul ei, dar, povestește studenta, se risipeau rapid la gândul coșmarului prin care le trec rudele, cunoștințele sau prietenii pe care îi au în Ucraina.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Marina mai crede că odată încheiat războiul din Ucraina acest moment va oferi și ocazia cea mai potrivită pentru a rezolva chestiunea transnistreană și ideile separatiste în general, care sunt adesea menționate și în Găgăuzia, explică tânăra. Dacă guvernul de la Chișinău va manifesta destulă voință, inițiativă și competență, viitorul european poate fi mai aproape decât oricând, crede Marina.

Studenta mai povestește că a venit în România convinsă că după studii se va întoarce acasă după ce va fi considerat că a adunat suficiente cunoștințe pentru a putea contribui la consolidarea democrației din țara ei: ”Domeniul meu de studiu sunt tranzițiile iliberaliste din Europa de Est și amenințările la adresa securității internaționale, așa că probabil voi continua să aprofundez aceste subiecte locuind în România sau optând pentru o altă țară europeană”. Mai jos, interviul integral:

Reporter: Cum vezi tu în calitate de student la FISP situația politică și de securitate din Rep. Moldova în contextul războiului din Ucraina?

Marina Diaconescu: Putem spune că situația politică și problema securității Republicii Moldova a devenit mult mai dinamică în contextul războiului din vecinătate și mă refer aici la lupta pro-est/pro-vest din interiorul societății. În mintea moldovenilor, de ani buni persistă o umbră a pericolului, care părea că se luminează câte puțin în urma alegerilor prezidențiale (2020) și parlamentare (2021). Din păcate, odată cu izbucnirea războiul din Ucraina, pericolul apasă cu noi forțe asupra Republicii Moldova. Acest război a intensificat sentimentul de frică și nesiguranță, a trezit răni netămăduite lăsate de războiul din Transnistria și a acutizat fragmentarea opiniei publice. De asemenea, acest război a subliniat cât de îngust este registrul de soluții și resurse pentru rezolvarea conflictului transnistrean, dând un nou suflu ideilor separatiste. Astfel, în contextul actual, Republica Moldova este expusă la un pericol direct, care în opinia mea, deja se manifestă prin intermediul diversiunilor, protestelor interminabile și poluarea spațiului informațional cu fake news.

Rep.: Cum percepi societatea moldovenească, ca cetățean al ei – mai apropiată de valorile europene sau mai înclinată către Rusia?

M.D.: Societatea moldovenească încă nu poate fi atribuită nici vectorului european, nici vectorului vestic, din simplu motiv pentru că nu le-a cunoscut în destulă măsură pe amândouă. Mi-aș dori să pot afirma că mentalitatea moldovenilor s-a „europenizat”, însă acest lucru nu este adevărat, nu ne putem preface că nu am fost împânziți, ba chiar scufundați atâția ani la rând în tradiții, valorii, cultură și limbă rusă. Cu toate acestea, moldovenii își doresc cu sinceritate altceva și sunt pregătiți să îmbrățișeze valorile europene, demonstrând asta prin cel mai frumos și democratic mod: alegerile parlamentare anticipate din 2021 au deturnat obișnuita harta electorală, agenda pro-europeană adjudecând victoria în capitală și alte 25 de raioane, iar cea pro-rusă doar în 12 raioane din proximitățile țării și regiunea din stânga Nistrului. Chiar dacă nu mai putem fi siguri că aceste date sunt actuale, sunt convinsă că societatea moldovenească este dornică de a cunoaște valorile europene și le va putea împărtăși.

Rep.: A fost o iarnă grea la Chișinău, cu mari temeri referitoare la situația energetică a țării, șantajată de Gazprom. Ce îți spune familia despre situația asta? Cum a resimțit instabilitatea și, uneori, declarațiile panicarde ale politicenilor?

M.D.: De fapt, iarna grea în Republica Moldova și instabilitatea energetică a început din 2020, însă cu siguranță, panica de atunci este incomparabilă cu ce s-a întâmplat în toamna anului 2021. Probabil că de data asta, faptul că dezvoltarea localităților moldovenești decurge destul de lent a fost un factor favorabil, deoarece mulți cetățeni au avut sisteme alternative de încălzire – cu lemne și cărbuni. Interesant este că relațiile tensionate și instabile cu Gazpromul servesc drept impuls pentru organizarea protestelor începute în noiembrie 2022 și care continuă, sub același pretext, până la momentul actual, martie 2023. Familia mea a fost reticentă de a se expune politic, dar au fost momente când a simțit pur și simplu groază, gândindu-se la cât de grea poate fi această iarnă. Cel mai des acest sentiment intervenea după știrile de seară, deoarece se rulau zilnic declarațiile extrem de pesimiste atât ale miniștrilor, cât și a politicienilor din opoziție. Am văzut și auzit personal cum în diverse familii se isca îndoială: “Oare am ales bine?”, “Dacă alegeam rușii, ne era mai cald acum!”, “Dodon era deja la Moscova!”, dar majoritatea discuțiilor se încheiau cu gânduri pline de compasiune pentru rudele și cunoștințele din Ucraina. Chiar dacă cea mai așteptată primăvară, în sfârșit, a venit; problema esențială nu a fost rezolvată și, fără îndoială, nesiguranța resimțită atât de profund în iarna acestui an va rămâne multă vreme un element-cheie în discursul opoziției.

Rep.: Cum crezi că va arăta Moldova după ce războiul din Ucraina se va fi încheiat?

M.D.: Sunt absolut convinsă că acest război, dar mai ales finalizarea lui, va oferi cel mai oportun moment pentru a rezolva chestiunea transnistreană și ideile separatiste per general, care sunt adesea menționate și în Găgăuzia. Atenția concentrată în zona de sud-est a Europei nu poate cuprinde doar medierea războiului din Ucraina, ci va avea un impact mult mai larg, inclusiv asupra Republicii Moldova. Dacă guvernul de la Chișinău va manifesta destulă voință, inițiativă și competență, viitorul european poate fi mai aproape decât oricând. Acesta ar fi un scenariu optimist, însă ele pot fi și mai puțin optimiste, depinzând de prea multe variabile. Cert este că, indiferent de scenariu, nu va mai putea fi ignorată vulnerabilitatea energetică și militară în care se regăsește Republica Moldova în prezent.

Rep.: Ce planuri ai după ce termeni facultatea? România, Est sau Vest?

M.D.: Când m-am înscris la Facultatea de Istorie și Științe Politice, eram absolut sigură că mă voi întoarce acasă. La majoritatea seminarelor și conferințelor ridicam întrebări despre problemele Republicii Moldova, fiind convinsă că mă voi întoarce și am nevoie de toate aceste opinii pentru a face față obstacolelor atât de greu de depășit. După cinci ani, încă simt că ar trebui să mă întorc, să pun umărul la crearea și consolidarea democrației la mine acasă, dar nu simt că am adunat destule cunoștințe pentru a reveni. Domeniul meu de studiu sunt tranzițiile iliberaliste din Europa de Est și amenințările la adresa securității internaționale, așa că probabil voi continua să aprofundez aceste subiecte locuind în România sau optând pentru o altă țară europeană.