Cum se explică atacul eșuat al Iranului asupra bazelor americane din Irak?
Atacurile iraniene cu rachete împotriva a două baze militare americane-irakiene, desfășurate miercuri dimineață, nu au ucis și rănit niciun american, iar aceasta pare să fi fost o mișcare deliberată a regimului de la Teheran pentru a evita represalii militare din partea forțelor Statelor Unite, susțin analiști și surse din domeniul serviciilor de informații. Aceștia afirmă că Iranul se teme de un conflict pe scară largă cu SUA și a făcut tot posibilul pentru a nu provoca reacția armată a americanilor.
Tensiunile dintre cele două țări au atins un moment de apogeu după ce Casa Albă a ordonat vinerea trecută eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani, temutul comandant al forţei Al-Quds, unitatea de elită a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Moartea violentă a generalului iranian și atacurile cu rachete lansate de Teheran reprezintă prima confruntare directă dintre cele două țări din ultimele decenii.
După câteva zile în care a amenințat constant cu desfășurarea unor atacuri devastatoare împotriva americanilor, regimul islasmist a lansat ceea ce a promis că va fi un atac de „răzbunare copleșitoare” împotriva Statelor Unite, însă nu a reușit decât să avarieze două baze aeriene din Irakul vecin.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a tras 22 de rachete balistice spre baza aeriană Ain al-Asad din vestul Irakului, unde se află circa 1.500 de soldați americani, și spre Aeroportul Internațional Irbil din nord, în regiunea semi-atonomă kurdă, fără însă să provoace victime printre soldații americani sau irakieni. Rachetele au fost lansate în jurul orei locale 01:20, ca să coincidă cu ora la care o dronă americană a atacat cu patru rachete convoiul în care s-a aflat generalul Soleimani vinerea trecută, în apropierea aeroportului internațional din Bagdad.
În urma atacului, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a avertizat că atacurilor americane viitoare li se va răspunde cu noi lovituri și că orice țări aliate folosite ca bază pentru astfel de atacuri vor deveni ele însele ținte ale rachetelor iraniene.
Ayatollahul Ali Khamenei, vorbind la televiziunea iraniană la scurt timp după lansarea rachetelor, a descris atacul drept „o palmă peste fața” americanilor și a spus că el „nu este suficient (pentru răzbunare).” Liderul Suprem de la Teheran a promis acțiuni suplimentare pentru a forța plecarea trupele americane din regiune, fără însă să ofere detalii suplimentare.
La rândul său, ministrul de externe de la Teheran, Mohammad Javad Zarif, a declarat pe Twitter că „atacul s-a încheiat,” lăudând în același timp răspunsul „proporțional” al Iranului la eliminarea generalului Soleimani și adăugând: „Nu căutăm escaladarea sau războiul.”
Televiziunea iraniană, aflată sub controlul regimului autocrat de la Teheran, a afirmat inițial că 80 de „teroriști americani” au fost uciși în timpul operațiunii „Martirul Soleimani,” dar această cifră a fost negată rapid de oficialii irakieni și americani, inclusiv de către președintele Donald Trump.
Imaginile difuzate de posturile de televiziune aflate în Irak au dezvăluit că mai multe rachete lansate de iranieni fie nu au reușit să explodeze la impact, fie și-au ratat țintele. Rămășițele uneia dintre rachete au fost găsite în apropierea orașului Duhok, la aproximativ 110 km de baza aeriană Irbil, care era ținta dorită a Iranului.
Armata irakiană a declarat că au fost trase în total 22 de rachete – 17 spre baza Asad, dintre care două nu au reușit să explodeze, iar alte cinci au lovit Aeroportul Internațional Irbil. Oficialii americani au afirmat că totalul rachetelor a fost de 15 – dintre care zece au lovit Asad, una care a lovit Irbilul, în timp ce alte patru nu au explodat.
Iranul a spus că a folosit rachete balistice Fatteh-110, care au o rază de acțiune de 300 de km, deși analiștii au afirmat că imaginile cu rămășițele proiectilelor în apropierea bazei Aasd par să indice că Teheranul a folosit și rachete balistice Qaim-1.
Într-un efort de a amplifica impactul atacului cu rachete, președintele iranian, Hassan Rouhani, a afirmat că el arată că „nu ne retragem în fața Americii.”
„Dacă America a comis o crimă … ar trebui să știe că va primi un răspuns decisiv,” a spus Rouhani într-un discurs televizat. „Dacă sunt înțelepți, ei nu vor lua nicio altă măsură în acest moment.”
Decizie deliberată?
Mai mulți analiști sugerează însă că Iranul a evitat în mod deliberat să lanseze atacuri mai agresive deoarece s-a temut de răspunsul „disproporționat” al americanilor, după avertismentele lui Trump cu represalii în cazul în care soldați sau civili american ar fi fost uciși. Ferindu-se să producă victime, Teheranul a evitat astfel să provoace reacția liderului de la Casa Albă și să escaladeze conflictul cu Statele Unite. În plus, prin atacarea celor două baze ce găzduiesc americani, Teheran a arătat că are capacitatea și disponibilitatea de a răspunde atacurilor SUA, o decizie calculată, menită să liniștească opinia publică internă.
Strategia Iranului pare să fie confirmată de informațiile potrivit cărora regimul islamist a avertizat cu lansarea rachetelor mai multe țări, după ce oficiali din Irak, Finlanda și Lituania – țări care au trupe staționate la cele două baze vizate – au declarat că au fost informați în avans de operațiunea iraniană.
Americanii au afirmat și ei că „sistemele de avertizare timpurie” au detectat lansările de rachete iraniene și că sirenele de alarmă au sunat la baza Asad, permițând soldaților să meargă în buncărele fortificate. Nu este însă clar dacă Statele Unite au fost informate și ele de Iran de lansarea Operațiunii „Martirul Soleimani.”
Răspunsul redus al Iranului la moartea generalului Soleimani a fost remarcat și de Fahim Massoud, analist în cadrul companiei de evaluare a riscurilor WorldAware, care a afirmat pentru USA Today că un război convențional între cele două țări este puțin probabil din cauza armamentului învechit al Teheranului și al economiei sale aflate în deringoladă. Deși „eliminarea lui Soleimani a fost cel mai important eveniment din Orientul Mijlociu de la invadarea Irakului,” iar „consecințele sale vor reverbera în regiune timp de ani de zile,” expertul crede că „regimul iranian vrea să supraviețuiască.” Astfel se explică atacul ratat cu rachete desfășurat miercuri dimineața.
Într-un material publicat pe pagina Fox News, Michael Pregent, care este busier la organizația de tip think-tank Hudson Institute și expert în terorism la National Defense University, a afirmat că Iranul trebuia să răspundă cumva după moartea lui Soleimani, dar că liderii regimului iranian „sunt suficient de deștepți pentru a ști că, dacă ar fi ucis americani în atacul lor, Trump ar fi răspuns cu o forță mortală. Acest lucru ar fi putut provoca o serie rapidă de atacuri și contra-atacuri după ce fiecare tabără ar fi răspuns celeilalte, iar acest lucru ar fi putut duce la un război costisitor, care ar fi rănit Iranul mult mai mult decât Statele Unite.”
Analistul susține că lecția care trebuie învățată aici este că, „în ciuda retoricii și amenințărilor agresive ale Iranului,” regimul de la Teheran se teme de puterea Statelor Unite și nu dorește o confruntare militară cu America, care ar putea duce la o invazie americană, așa cum s-a întâmplat cu Irak și Afganistan, vecinii Iranului.
De fapt, eliminarea lui Soleimani a fost o lovitură atât de severă pentru regimul iranian, încât acesta poate fi evenimentul care va duce la reducerea tensiunilor cu Iranul, e de părere expertul.
Această opinie este împărtășită și de Jonathan Marcus, corespondentul diplomatic de la BBC, care a remarcat raspunsul modest al Iranului la moartea lui Soleimani. Analistul se întreabă dacă iranienii vor mai întreprinde vreo acțiune împotriva americanilor, afirmând că „orice răspuns iranian dramatic – asasinarea unui ofițer american de rang înalt, de exemplu – ia timp și depinde atât de planificarea detaliată, cât și de oportunitățile oferite… Acesta ar putea fi sfârșitul unui episod deosebit de periculos, dar tensiunile regionale amare și rivalitatea strategică rămân. Moartea generalului Soleimani va arunca o umbră asupra interacțiunilor dintre SUA și Iran pentru mulți ani.”
Surse: USA Today, Fox News, CNN, BBC, Daily Mail, Yahoo News
Foto: Wikipedia
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
33 comentarii