G4Media.ro

Cum se comportă lumea occidentală față de protestatarii din Hong Kong care…

Cum se comportă lumea occidentală față de protestatarii din Hong Kong care luptă cu curaj pentru democrație 

În Hong Kong protestatarii luptă cu curaj pentru democrație, stat de drept și drepturile omului – valori pe care cândva le promova Occidentul. Însă acum nu o mai face, demonstrând cât de dramatic s-a schimbat ordinea mondială, scrie Der Spiegel, într-un editorial de referință semnat de Dirk Kurbjuweit despre manifestanții din orașul chinez.

Ei vor ceea ce germanii, francezii, britanicii și americanii au deja: democrație, stat de drept, drepturile omului. Și ei luptă pentru ele, curajoși, neobosiți. Deși trăiesc în îndepărtatul Hong Kong, cauza lor este una occidentală. Foarte probabil, nu vor reuși să o ducă la capăt de unii singuri. Dar cine îi va ajuta?

Dacă, pentru a-l cita pe istoricul Heinrich August Winkler, „proiectul normativ al Occidentului” ar mai fi existat și acum, ar fi fost de așteptat ca țările occidentale să ofere un sprijin semnificativ protestatarilor.

Revoluționarii francezi și americani de la finalul secolului 18 au fost primii care au instituit democrația, statul de drept și drepturile omului, chiar dacă numai parțial sau temporar. Dar de acolo a apărut ideea că valorile occidentale ar trebui să fie norma călăuzitoare – atât pe plan intern cât și extern.

Însă cei care doresc să promoveze valori în exterior au nevoie de putere – puterea dură a armelor și a economiei și, în acest caz, și de puterea blândă de a fi un bun model moral. Însă Occidentul nu o duce prea bine în nici una dintre aceste privințe.

Secolul 19 a fost dominat de britanici, iar secolul 20 în mare măsură de SUA. La acea vreme britanicii nu erau interesați să exporte democrație și drepturile omului, ci să subjuge popoare pentru a le exploata. Acea strategie a avut succes și în anumite părți ale Chinei, unde Hong Kong a devenit o colonie britanică pentru mai bine de 150 de ani.

Acea ambiție colonialistă era denumită Pax Britannica, cu toate că comportamentul britanicilor n-avea prea mult de-a face cu pacea sau drepturile omului. Proiectul normativ se aplica numai pe plan intern, și astfel Regatul Unit a devenit o democrație-model.

În secolul 20 americanii au urmărit proiectul pe plan extern, mai întâi prin președintele Woodrow Wilson în contextul primului război mondial, iar apoi chiar cu și mai mult succes după cel de al doilea război mondial, când democrația a fost introdusă mai întâi în Europa de Vest, iar ulterior și în Europa de Est. Până prin anul 2000, o relativ pașnică Pax Americana părea să funcționeze în mari porțiuni ale lumii.

N-au trecut nici 20 de ani de atunci, dar erau vremuri complet diferite – o altă lume. Între timp, proiectul normativ a eșuat în Afganistan, în Irak și în Primăvara Arabă, care a dus la catastrofa siriană. Uneori Occidentul a intervenit, alteori nu. Rezultatul a fost aproape întotdeauna îngrozitor. Abu Ghraib și Guantanamo au marcat sfârșitul autorității Americii în calitate de model moral.

O lume nouă

Iar acum prezența lui Donald Trump la Casa Albă a înrăutățit chiar și mai mult întreaga situație. Nu este clar dacă președintele – care-i admiră atât de mult pe Xi Jinping și Vladimir Putin, omologii săi autocrați din China, respectiv Rusia – este un adept al proiectului normativ, dacă pentru el democrația, statul de drept și drepturile omului valorează cu adevărat ceva.

El a subminat NATO, organizația în care rezidă puterea dură a Occidentului, iar acum nu mai există nici o putere conducătoare care să intervină decisiv în sprijinul valorilor occidentale.

Visul conform căruia Angela Merkel ar putea îndeplini rolul ce le revine în mod normal președinților americani nu s-a mai adeverit. Politica ei privitoare la refugiați a încurajat o vreme speranțele liberalilor de stânga din Occident.

Însă Germania avea mult prea puțină putere dură pentru a-și putea asuma un rol conducător în lume, iar Merkel e mai interesată de protejarea exporturilor germane decât de protejarea valorilor occidentale, mai ales când vine vorba de China. Până acum ea s-a abținut să critice public China.

Uniunea Europeană, o organizație de putere blândă a Occidentului, nu are nici ea prea multă influență globală. Îi lipsește o armată și, începând de la votul pentru Brexit, nu mai poate fi considerată un model de urmat pentru eradicarea pe termen lung a naționalismului. Ceea ce înseamnă că elementul de politică externă al acestui proiect vechi de 230 de ani este mort.

În actuala sa situație, Occidentul este incapabil să propună valori normative. În unele părți ale lumii, Occidentului chiar i se râde în nas când pomenește de asemenea valori. Mai întâi fă-ți tu ordine la tine acasă, e răspunsul pe care-l primește. Și pe bună dreptate. În unele state occidentale populismul de dreapta amenință să submineze însăși dimensiunea internă a proiectului normativ.

Ce se poate face? Să acceptăm ideea că Pax Sinica – Noua Ordine Mondială Chinezească, un sistem căruia nu-i pasă absolut deloc de democrație, stat de drept ori drepturile omului – va deveni noua normă? Hong Kong ar putea fi prevestirea vremurilor ce au să vină.

Dar a te mulțumi să renunți ar fi o gravă eroare. Chiar și cei care nu sunt capabili să formuleze condiții se pot implica în promovare. Ei pot face totuși apel la rațiunea Chinei. În Occident există prea multă tăcere în privința celor ce se întâmplă la Hong Kong. Poate că în secolul 21 Occidentul nu mai este garantul valorilor occidentale. Dar el încă mai poate pleda în favoarea lor.

Sursa: Der Spiegel/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Lumea occidentala nu poate fi facatorul de bine al tuturor .Exemplul dat omenirii este suficient de clar , doar societatile care respecta statul de drept drepturile omului etc . beneficiaza de o bunastare evidenta . Lupta pentru a fi asemeni occidentului , este insa doar la indemina celor ce doresc asta si ajutorul este evident , dar in nici un caz militar , asa cum ar dori unii .

  2. Si totusi, Trump face ce trebuie!

    Ce ati vrea, sa invadeze China? Nu este eficient (desi unii ar putea argumenta cu success ca s-ar putea invada Hong Kong-ul, deoarece acolo populatia sprijina democratia) deoarece asta ar destabiliza China mult mai mult decat poate Occidentul gestiona.

    Calea apararii democratiei nu poate fi, in conditiile date, razboiul militar. Dar poate fi razboiul economic! Si cu cat mai devreme cu atat mai bine. Intarzierea nu va face decat sa dea timp Chinei sa sub-mineze Occidentul, de exemplu prin alianta de interese cu Rusia.

  3. Singura modalitate ,ce poate reconcilia omenirea , in masura in care este ea de reconciliat , nu poate fi decit globalizarea . Nici incercarea militara de a conduce lumea ,prin impunerea fortei , nici incercarea politica sau economica (de natura obligatorie ) de a te impune total, nu mai este de actualitate . Daca omenirea nu poate accepta tot ceea ce cuprinde notiunea de globalizare, atunci pericolul ce ne paste pe noi toti este imens . In mod natural , economicul , ca notiune generala, ar trebuie sa decida aspectul viitor al omenirii. Din nefericire insa ,vedem pe zi ce trece ,ca politicul exprimat prin vocea unei singure persoane ,ce se considera de regula stapin absolut al ideilor si dorintelor celorlalti , se erijeaza in conducator absolut si prin decizie politica ,decide de unul singur in numele a miliarde de oameni . Politicul nu poate si nici nu trebuie sa fie stapinul absolut ar economicului . De mii de ani se vede ce inseamna asta si anume o anumita foarma de dictatura .

  4. Nu-i inteleg pe aia din Hong-Kong. Ce-au facut pana acuma, au dormit? La ce se asteptau din partea Chinei Populare. Au descoperit de o luna-doua ca au tutela comunista? Ce sa le faca SUA sau oricare alta putere accidental din punct de vedere militar? Nimic.

    Iar din punctde vedere commercial cine sa-i cumpere libertatea? Care e statul ala fraier sa plateasca pentru libertatea a cateva milioane de chinezi hong-konghezi cu bani din bunastarea propriilor lor cetateni?

    • @Franklin: In ultimii ani au mai fost demonstratii de strada uriase in Hong Kong. Acum au reinceput pentru ca au avut un declansator: un set de legi prin care cetateni din Hong Kong pot fi extradati in China pentru judecata, pentru anumite infractiuni (cele politice fiind incluse). Si asta in ciuda principiului „o tara, doua guverne”. Cred ca cel care a dormit pana acum esti tu 🙂

  5. Tragedia populatiei din Hong Kong a fost evidenta inca de la data cand UK ceda Chinei controlul asupta insulei. Aduceti-va aminte de marii miliardari din Hong Kong, care si-au negociat atunci, pe bani grei, obtinerea cetateniei in Occident.

  6. Si „Les Gillets Jaunes ” sunt ce ?
    Pe acestia nu ii luam in considerare . In Franta democratia adevarata e MACRONISTA ?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.