Cum Occidentul ajută Rusia să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei

Datele arată că Rusia a continuat să câștige miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili către Occident, contribuind la finanțarea invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, care se află acum în al patrulea an, scrie BBC.

De la începutul invaziei, în februarie 2022, Rusia a câștigat de peste trei ori mai mulți bani din exportul de hidrocarburi decât a primit Ucraina sub formă de ajutor din partea aliaților săi.

Datele analizate de BBC arată că aliații occidentali ai Ucrainei au plătit Rusiei mai mult pentru hidrocarburile sale decât au acordat Ucrainei sub formă de ajutor.

Activștii spun că guvernele din Europa și America de Nord trebuie să facă mai mult pentru a împiedica petrolul și gazul rusesc să alimenteze războiul cu Ucraina.

Cât câștigă încă Rusia?

Veniturile obținute din vânzarea de petrol și gaze sunt esențiale pentru menținerea mașinii de război a Rusiei.

Petrolul și gazul reprezintă aproape o treime din veniturile statului rus și peste 60% din exporturile sale.

În urma invaziei din februarie 2022, aliații Ucrainei au impus sancțiuni asupra hidrocarburilor rusești. SUA și Marea Britanie au interzis petrolul și gazul rusesc, în timp ce UE a interzis importurile de țiței rusesc transportat pe mare, dar nu și gazul.

În ciuda acestui fapt, până la 29 mai, Rusia a obținut venituri de peste 883 de miliarde de euro (973 de miliarde de dolari; 740 de miliarde de lire sterline) din exporturile de combustibili fosili de la începutul invaziei pe scară largă, inclusiv 228 de miliarde de euro din țările care au impus sancțiuni, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA).

Cea mai mare parte a acestei sume, 209 miliarde de euro, a provenit din statele membre ale UE.

Statele UE au continuat să importe gaz prin conducte direct din Rusia până când Ucraina a întrerupt tranzitul în ianuarie 2025, iar țițeiul rusesc este încă transportat prin conducte către Ungaria și Slovacia.

Gazul rusesc este încă transportat către Europa în cantități tot mai mari prin Turcia: datele CREA arată că volumul său a crescut cu 26,77% în ianuarie și februarie 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Ungaria și Slovacia continuă, de asemenea, să primească gaz rusesc prin conducte prin Turcia.

În ciuda eforturilor Occidentului, în 2024 veniturile Rusiei din combustibili fosili au scăzut cu doar 5% față de 2023, împreună cu o scădere similară de 6% a volumului exporturilor, potrivit CREA. Anul trecut s-a înregistrat, de asemenea, o creștere de 6% a veniturilor Rusiei din exporturile de țiței și o creștere de 9% față de anul precedent a veniturilor din gazul transportat prin conducte.

Estimările rusești arată că exporturile de gaz către Europa au crescut cu până la 20% în 2024, exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) atingând niveluri record. În prezent, jumătate din exporturile de GNL ale Rusiei sunt destinate UE, potrivit CREA.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, afirmă că alianța nu a impus „cele mai severe sancțiuni” asupra petrolului și gazelor rusești, deoarece unele state membre se tem de o escaladare a conflictului și deoarece achiziționarea acestora este „mai ieftină pe termen scurt”.

Importurile de GNL nu au fost incluse în cel mai recent pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al 17-lea, aprobat de UE, dar aceasta a adoptat o foaie de parcurs pentru a pune capăt tuturor importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Datele arată că banii câștigați de Rusia din vânzarea de combustibili fosili au depășit în mod constant suma ajutorului pe care Ucraina îl primește de la aliații săi.

Setea de combustibil poate sta în calea eforturilor Occidentului de a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul.

Mai Rosner, activist senior al grupului de presiune Global Witness, spune că mulți decidenți politici occidentali se tem că reducerea importurilor de combustibili ruși va duce la creșterea prețurilor la energie.

„Multe guverne nu doresc cu adevărat să limiteze capacitatea Rusiei de a produce și vinde petrol. Există prea multe temeri cu privire la ceea ce ar însemna acest lucru pentru piețele energetice globale. Există o limită sub care piețele energetice ar fi prea afectate sau ar fi aruncate în haos”, a declarat ea pentru BBC.

„Lacună în procesul de rafinare”

Pe lângă vânzările directe, o parte din petrolul exportat de Rusia ajunge în Occident după ce este prelucrat în produse combustibile în țări terțe prin ceea ce se numește „lacună în procesul de rafinare”. Uneori, acesta este diluat și cu țiței din alte țări.

CREA afirmă că a identificat trei „rafinării spălătorie” în Turcia și trei în India care prelucrează țiței rusesc și vând combustibilul rezultat țărilor care aplică sancțiuni. Aceasta afirmă că au utilizat țiței rusesc în valoare de 6,1 miliarde de euro pentru a fabrica produse destinate țărilor care aplică sancțiuni.

Ministerul petrolului din India a criticat raportul CREA, calificându-l drept „o încercare înșelătoare de a păta imaginea Indiei”.

Țările occidentale, inclusiv Marea Britanie, importă combustibili fosili ruși de la „rafinării spălătorie”.

„[Aceste țări] știu că țările care impun sancțiuni sunt dispuse să accepte acest lucru. Aceasta este o lacună. Este perfect legal. Toată lumea este conștientă de acest lucru, dar nimeni nu face prea multe pentru a-l combate în mod serios”, spune Vaibhav Raghunandan, analist la CREA.

Activisti și experți susțin că guvernele occidentale dispun de instrumentele și mijloacele necesare pentru a opri fluxul de venituri din petrol și gaze către vistieria Kremlinului.

Potrivit fostului ministru adjunct al energiei din Rusia, Vladimir Milov, care este acum un adversar înverșunat al lui Vladimir Putin, sancțiunile impuse comerțului cu hidrocarburi rusești ar trebui aplicate mai strict – în special plafonul prețului petrolului adoptat de grupul de țări G7, care, potrivit lui Milov, „nu funcționează”.

El se teme însă că reorganizarea guvernului american inițiată de președintele Donald Trump va împiedica agenții precum Trezoreria SUA sau Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC), care sunt esențiale pentru aplicarea sancțiunilor.

O altă posibilitate este continuarea presiunii asupra „flotei fantomă” de tancuri petroliere rusești implicate în eludarea sancțiunilor.

„Este o operație complexă. Trebuie să publici periodic, la fiecare câteva săptămâni, liste cu noi nave, companii fantomă, comercianți, asiguratori etc. care fac obiectul sancțiunilor”, spune domnul Milov. Potrivit acestuia, acesta este un domeniu în care guvernele occidentale au fost mult mai eficiente, în special odată cu introducerea de noi sancțiuni de către administrația Joe Biden, care își încheie mandatul în ianuarie 2025.

Mai spune că interzicerea exporturilor rusești de GNL către Europa și eliminarea lacunei legislative din jurisdicțiile occidentale ar fi „pași importanți în finalizarea decuplării Occidentului de hidrocarburile rusești”.

Potrivit lui Raghunandan de la CREA, ar fi relativ ușor pentru UE să renunțe la importurile de GNL din Rusia.

„50% din exporturile lor de GNL sunt direcționate către Uniunea Europeană, iar doar 5% din consumul total de gaz [GNL] al UE în 2024 provenea din Rusia. Așadar, dacă UE decide să întrerupă complet aprovizionarea cu gaz rusesc, acest lucru va afecta Rusia mult mai mult decât va afecta consumatorii din Uniunea Europeană”, a declarat el pentru BBC.

Planul lui Trump privind prețul petrolului pentru a pune capăt războiului

Experții intervievați de BBC au respins ideea lui Donald Trump că războiul cu Ucraina se va încheia dacă OPEC va reduce prețurile petrolului.

„Oamenii din Moscova râd de această idee, deoarece cea care va avea cel mai mult de suferit… este industria americană a petrolului, cea mai puțin competitivă din punct de vedere al costurilor din lume”, a declarat Milov pentru BBC.

Raghunandan spune că costul de producție al țițeiului în Rusia este, de asemenea, mai mic decât în țările OPEC, cum ar fi Arabia Saudită, astfel încât acestea ar fi afectate de scăderea prețurilor petrolului înaintea Rusiei.

„Arabia Saudită nu va fi de acord cu asta în niciun caz. S-a mai încercat asta înainte. Acest lucru a dus la un conflict între Arabia Saudită și SUA”, spune el.

Rosner spune că există atât probleme morale, cât și practice legate de faptul că Occidentul cumpără hidrocarburi rusești în timp ce susține Ucraina.

„Ne aflăm acum într-o situație în care finanțăm agresorul într-un război pe care îl condamnăm și, în același timp, finanțăm rezistența împotriva războiului”, spune ea. „Această dependență de combustibilii fosili înseamnă că suntem cu adevărat la cheremul piețelor energetice, al producătorilor globali de energie și al dictatorilor ostili”.