Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cum ne adaptăm. Organismul resimte șocul: avem mai multă lumină, dar dormim mai puțin

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026, România face trecerea la ora de vară, potrivit regulilor aplicate în Uniunea Europeană, unde schimbarea are loc în ultima duminică din martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ceea ce înseamnă o noapte mai scurtă, dar și mai multă lumină naturală seara.

Sistemul schimbării sezoniere a orei a fost introdus și armonizat la nivel european pentru a exista o abordare comună între state și pentru a evita diferențele care ar fi afectat piața internă, transporturile și sincronizarea activităților economice, potrivit Consiliului European.

Deși de mai mulți ani se discută despre renunțarea la această practică, la nivelul Uniunii Europene nu a fost luată încă o decizie finală, astfel că mecanismul rămâne în vigoare.

Concret, dormim mai puțin pentru că pierdem o oră de somn, dar câștigăm seri mai lungi, mai multă lumină pe parcursul zilei.

Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cum ne adaptăm

Problema este că organismul nu se adaptează instantaneu la schimbarea oficială a orei. Trecerea la ora de vară produce o dezaliniere între ceasul biologic și programul nostru obișnuit, iar aceast lucru se resimte mai ales în primele zile.

Pentru mulți oameni, problema principală nu este doar ora pierdută în noaptea de sâmbătă spre duminică, ci faptul că, pentru câteva zile, trebuie să se trezească mai devreme decât „simte” corpul.

American Academy of Sleep Medicine susține că schimbările sezoniere de oră, respectiv trecerea la ora de vară în acest caz, au efecte negative asupra sănătății și siguranței și pledează, de altfel, pentru renunțarea la ele în favoarea orei standard permanente.

Cele mai frecvente efecte sunt ușor de recunoscut: somnolență dimineața, dificultăți de concentrare, iritabilitate, senzația că ziua începe „prea devreme” și o scădere a randamentului, mai ales în primele zile după schimbare.

Tocmai pentru că organismul funcționează după ritmuri circadiene, nu după decizii administrative, adaptarea nu este instantanee.

Pentru o adaptare mai ușoară, specialiștii recomandă să evităm cafeaua și ecranele târziu în noapte și să nu recuperăm haotic somnul.

Menținerea unei ore regulate de trezire este una dintre cele mai importante măsuri pentru reglarea ceasului biologic. De asemenea, nu trebuie să dormim în timpul zilei, trebuie să facem mișcare și să profităm de lumina naturală.

Vezi și: Ce este „power nap” sau „puiul de somn” de 10 minute în miezul zilei, noua strategie anti-oboseală a oamenilor ocupați / Beneficii uriașe cu efort minim, potrivit studiilor

Merită o atenție specială copiii, adolescenții, persoanele în vârstă, cei care au deja probleme de somn și angajații care lucrează în ture. La aceste categorii, schimbarea poate fi resimțită mai puternic, iar primele dimineți de după trecerea la ora de vară pot fi mai dificile.

Acesta este și motivul pentru care experții în somn recomandă prudență suplimentară la activități care cer atenție, inclusiv la volan.

AASM mai arată că efectele schimbării orei sunt relevante la nivel de sănătate publică și siguranță, nu doar ca disconfort individual.

Cu toate acestea, adaptarea vine de obicei relativ repede, dacă rutina este păstrată. Lumina naturală de dimineață, un program constant și evitarea recuperării haotice a somnului în primele zile sunt printre cele mai utile măsuri.