Cum l-a transformat Oana Lasconi pe dictatorul criminal Ali Khamenei într-un ”lider feminist și moral” pe Instagram: Relativizarea masacrelor din “perspectivă marxistă”, cu retorică violentă și teorii ale conspirației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ali Khamenei era ”de un miliard de ori mai feminist și moral decât Satana ăla de „Preafericit Părinte Daniel” este o declarație cu care Oana Lasconi a scandalizat opinia publică din România. După afirmația inițială, publicată luni, autointitulata “activistă bolșevică” a făcut zeci de postări în care și-a susținut afirmațiile inițiale cu ajutorul mai multor știri false, a teoriilor conspiraționiste și acuzațiilor nedovedite la adresa țărilor “capitaliste” în timp ce a ignorat aproape total și a relativizat crimele atribuite regimului lui Khamenei.

Nu este prima oară când afirmațiile controversate ale fiicei Elenei Lasconi, fosta candidată la alegerile prezidențiale, care a ajuns în turul doi din noiembrie 2024, au șocat presa și opinia publică – tânăra de 34 de ani a intrat prima oară în atenția publicului din România în 2023, când s-a dezis public de mama ei pe rețelele de socializare, pentru că Elena Lasconi declarase că a votat cu “DA” la referendumul pentru familie din 2018 și, după spusele fiicei sale, fosta președintă a USR a mințit despre relația lor. Mai multe detalii, aici.

Ea și-a exprimat regretul pentru aceste afirmații la câteva zile după incident, dar a rămas de atunci în spațiul public și a atras mai multe controverse, majoritatea prin prisma opiniilor ei politice de extremă stânga – la finalul lui 2025, de pildă, a atras atenția că s-a alăturat Partidului Socialist Român, formațiune politică care revendică moștenirea Partidului Comunist Român și consideră Revoluția din 1989 o “lovitură de stat” – Oana Lasconi a părăsit partidul în februarie, cu motivația că apartenența la PSR îi consuma mai multă energie “în lupte interne decât în lupta de clasă”.

În orice caz, Lasconi jr. a declarat la acea vreme că va continua această “luptă de clasă” și va milita pentru socialism ca unică soluție pentru probleme cu care se confruntă lumea, sacrificată “în numele profitului” de către sistemul capitalist. În prezent, se autodescrie drept o “activistă bolșevică” pe profilul ei de Instagram, platforma de socializare unde își desfășoară mare parte a activității online și unde are aproape 11.000 de urmăritori – de altfel, afirmațiile laudative la adresa lui Ali Khamenei au fost făcute tot pe Instagram, la secțiunea “story”.

• “Ali Khamenei era de un miliard de ori mai feminist și moral decât Satana ăla de „Preafericit Părinte Daniel btw. I said what I said”.

sursa foto: captură de ecran

Această afirmație a stârnit un adevărat val de revoltă și critici dure atât din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române cât și a presei și internauților – de exemplu, Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei, a remarcat pe Facebook că “toți avem dreptul de a ne face de râs” în privința afirmațiilor lui Lasconi.

Ca răspuns la astfel de critici, Lasconi a continuat apoi să-și susțină opinia inițială în peste 40 de postări diferite, făcute în mai puțin de douăzeci și patru de ore – ea a adus diverse argumente în favoarea regimului lui Khamenei și, în general, critici la adresa Occidentului “colonialist și capitalist” și a statului Israel, pe care îl acuză de bombardarea intenționată a obiectivelor civile și uciderea civililor. În același timp, deși a menționat în repetate rânduri că, în calitate de marxistă, nu poate fi de acord cu o teocrație în principiu, nu a menționat deloc crimele comise de regimul lui Ali Khamenei.

În acest context, este important de amintit, în primul rând, faptul că orice comparație a “moralității” unui lider religios precum Patriarhul Daniel cu un dictator precum Ali Khamenei devine ridicolă atunci când aruncăm o privire asupra zecilor mii de morți și nenumăratelor crime împotriva umanității pentru care fostul lider suprem al Iranului a fost responsabil de-a lungul ultimelor patru decenii.

În calitate de lider suprem, Khamenei s-a aflat în vârful unui sistem care a ucis, în ultimii ani, zeci de mii de cetățeni iranieni – mulți în valurile de represalii violente care urmează oricărei încercări de proteste naționale, alții în cadrul execuțiilor anuale. Iranul execută anual în jur de o mie de oameni pentru crime care variază de la trafic de droguri și omor de gradul I la “sodomie” – relații sexuale între persoane de același sex, din nou un fapt despre care Oana Lasconi, susținătoare declarată a comunității LGBT. Multe dintre aceste execuții reprezintă încălcări directe ale legislației internaționale, după cum amintește ONU.

În ceea ce privește represaliile împotriva protestatarilor, forțele de ordine iraniene au ucis protestatari la ordinul lui Khamenei. În 2019, o investigație Reuters a arătat că ayatollahul însuși ar fi dat ordinul care a dus la așa numita “noiembrie sângeroasă” – un episod extrem de violent în care conform unelor rapoarte internaționale, forțele de ordine iraniene au ucis peste 1.500 de oameni care au ieșit în stradă împotriva regimului.

În ceea ce privește afirmația despre presupusul “feminism” al lui Khamenei, aceasta este, din multe puncte de vedere, chiar mai ridicolă. În apărarea lui Khamenei, Lasconi a invocat un mesaj transmis pe Twitter de fostul ayatollah în 2024, când acesta a argumentat că femeile nu trebuie tratate ca “servitoare”, ci ca niște flori delicate. Ea a ignorat, desigur, alte afirmații ale lui Khamenei, care a respins în repetate rânduri însuși conceptul de feminism și egalitate între sexe, pe care l-a numit un “proiect vestic” sau “sionist” menit să distragă femeile de la rolurile lor naturale de soții și mame, amintește Radio Free Europe.

Evident, Lasconi nu a abordat nici faptul că multe dintre victimele acțiunilor de represiune ale regimului sunt femei. Ea a apărat hijabul ca opțiune vestimentară pe care femeile iraniene o pot alege pe cont propriu, deși legea iraniană le obligă pe femei să poarte hijabul de zeci de ani, iar pedepsele pentru nerespectarea acestei legi au fost chiar înăsprite în 2024 – la doi ani după ce regimul lui Khamenei a ucis sute de oameni și a arestat alte zeci de mii în urma protestelor naționale pentru Mahsa Amini, o tânără de etnie kurdă care a murit în custodia “Poliției Moralității” din Iran după ce a fost arestată pentru că nu-și purta corespunzător hijabul.

Este de la sine înțeles că, deși nu poate fi considerat un bastion al progresismului, Patriarhul Daniel nu a comis niciodată fapte care să se apropie măcar de gravitatea sau anvergura crimelor comise de Khamenei și, la drept vorbind, un lider religios într-un stat laic, chiar și unul precum România, în care biserica este încă o instituție extrem de influentă, nu se poate compara cu un dictator teocrat.

Aceste fapte au fost menționate de mulți dintre criticii lui Lasconi în spațiul online, dar mai puțin menționate au fost argumentele expuse de ea în maratonul de postări de marți. În cadrul a zeci de postări și story-uri, ea a ignorat aproape total aceste crime și a argumentat, în schimb, că percepția potrivit căreia islamul ar fi în mod particular misogin sau violent ar fi rezultatul unei campanii de propagandă occidentale menite să demonizeze lumea musulmană.

În argumentația ei, discriminarea împotriva femeilor nu ar avea legătură cu islamul, ci ar fi produsul patriarhatului și al condițiilor sociale dintr-o țară, iar religia ar conține, de fapt, numeroase principii favorabile drepturilor femeilor – cum ar fi ideea că, în Coran, bărbații primesc rolul de “protectori”, nu de stăpâni, iar discriminarea, rasismul și superioaritatea “de orice fel” sunt condamnate.

Dincolo de veridicitatea acestor argumente, ele ignoră situația de facto din Iran și deschid mai degrabă o conversație despre valorile Occidentale și creștine împotriva celor musulmane, în care sunt presărate postări și comentarii despre cât de mulți iranieni îl susțin pe Khamenei și cum Iranul este “singura țară care se opune material genocidului din Gaza”, dar și amenințări despre cum “susținerea imperialismului” trebuie combătută “vicios și fără milă”, postate inițial de un cont de Twitter cu numele “Commie Central” (centrul comuniștilor, n. red.)

Aceste narațiuni au fost însoțite și de teorii conspiraționiste despre cum, spre exemplu, serviciile secrete israeliene ar fi responsabile pentru crearea organizațiilor teroriste precum Al Qaida sau Boko Faram – o idee atribuită lui Edward Snowden, fost analist CIA și contractor al NSA devenit celebru în 2013 pentru că a dezvăluit publicului programe secrete de supraveghere în masă desfășurate de guvernul american. Dezvăluirile lui Snowden nu includ nimic despre proveniența organizațiilor teroriste menționate de Lasconi.

În fapt, această acuzație se potrivește mult mai bine Iranului, care nici măcar nu ascunde faptul că finanțează și susține organizații teroriste peste tot în Orientul Mijlociu de zeci de ani, de la Hezbollah în Liban la rebelii Houthi din Yemen.

Reacția publică la afirmațiile Oanei Lasconi au fost aproape în totalitate negative, însă spațiul public nu a dus lipsă de dezinformări și narațiuni pro-Iran propagate pe rețelele de socializare în ultimele câteva zile, însă acestea au venit mai degrabă din partea extremiștilor de dreapta, dar al căror mesaj a avut un element cheie în comun cu cel al lui Lasconi: au pus vina pentru conflict aproape integral pe umerii Israelului și a SUA și au ignorat în totalitate aspectele negative ale regimului lui Khamenei.

Acest mesaj a fost propagat pe TikTok, de pildă, de extremista Diana Șoșoacă, șefa partidului SOS, și de influenceri cu tendințe suveraniste precum Mihai Rusu, cunoscut ca “unumihai” în online, care au devenit virali cu videoclipuri în care învinuiau inamicii Iranului pentru declanșarea celui de Al Treilea Război Mondial.

Alte platforme, cum ar fi Facebook, nu au dus lipsă de postări ale unor utilizatori anonimi sau puțin cunoscuți care nu doar că îl susțineau pe Khamenei, ci îl considerau un adevărat “erou” și “martir” în lupta cu Occidentul imperialist.

sursa foto:: captură de ecran

sursa foto:: captură de ecran

sursa foto:: captură de ecran

sursa foto:: captură de ecran

Articolul face parte dintr-o serie din cadrul proiectului Social Media Monitoring sprijinit de Fundația Konrad Adenauer

A editat Andreea Pavel