Cum joacă România în afacerea Huawei? America și-a avertizat aliații, inclusiv Bucureștiul, că va diminua fluxurile de informții către ei dacă va permite gigantului chinez să participe la dezvoltarea tehnologiei 5G

România ezită deocamdată să își clarifice poziția în scandalul international care privește compania chineză Huawei. SUA și-a avertizat recent aliații că își vor diminua substanțial fluxurile de informații către ei, dacă va permite companiei să participe în proiectele lor de rețele 5G. Avertismentul a venit inițial pe canalele diplomatice, inclusiv în România, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Cum vor juca, totuși, autoritățile de la București?

• Pe de o parte, solicitările aliaților sunt destul de clare: compania chineză Huawei trebuie boicotată și oprită să participe la dezvoltarea rețelelor 5G.
• Pe de altă parte, România are un istoric complicat în relația cu Huawei. Guvernul Ponta a semnat un memorandum care prevedea construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica. Întrebate de G4Media.ro, instituțiile statului nu au putut explica în ce măsură acest memorandum a fost implementat.
• Tot ca parte a relației complicate cu chinezii, la București a fost înființat Enterprise Global Service Center (EGSC), o platformă multi-servicii în care compania chineză a investit 10 milioane de euro și care deservește 170 de țări.
• De asemenea, soluțiile Huawei oferă soluții ieftine și accesibile pentru realizarea rețelelor 5G, ceea ce interesează Ministerul Comunicațiilor condus de Alexandru Petrescu, cel care a făcut din asta o mare promisiune a mandatului său. Guvernul ar urma să scoată la licitație în anul 2019 rețelele 5G.
• Întrebat de G4Media.ro în ce stadiu este această consultare și dacă există discuții cu Comisia Europeană legată de o abordare comună pe acest subiect, dar și care este stadiul de aplicare al memorandumului din 2013, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, a spus că ”subiectul nu poate fi tratat singular de ministerul pe care îl gestionez și comporta contribuții semnificative și de la alte instituții ale statului, fapt pentru care nu vă pot răspunde punctual”.
• Nici chinezii nu sunt mai comunicativi. La solicitarea G4Media.ro, reprezentanții Huawei au precizat că departamentul de Public Relations nu va face declarații în legătură cu privire la stadiul discuțiilor cu autoritățile române și la proiectele importante pe care le au în țară, până când România nu va face anunțuri oficiale pe acest subiect.

Miza geopolitică. Scandalul din jurul gigantului chinez Huawei are o relevanță mult mai mare pentru România, decât s-ar spune la prima vedere.

În contextul unui mediu politic intern neclar, cu declarații deschise ale șefilor partidului de guvernământ, în frunte cu Liviu Dragnea, împotriva orientării euro-atlantice a țării și împotriva parteneriatelor strategice, România este pusă în situația de a lua o decizie concretă, care să arate în ce direcție se îndreaptă, de fapt.

Este pentru prima dată când politicienii de la Putere nu se mai pot ascunde după simple declarații. Decizia pe care o vor lua în acest caz, va funcționa ca o hârtie de turnesol și va arăta nivelul de sincronizare cu deciziile UE și SUA. Deocamdată însă reacția oficială pare paralizată, iar majoritatea instituțiilor evită să comunice.

Singura certitudine este că România va scoate la licitație în 2019 rețelele 3G și 5G. Consilierul Darius Vâlcov a anunțat că Guvernul nu va renunța la condițiile de licitație prevăzute în controversata ordonanță de urgență 114. ”Nu putem să renunţăm la condiţiile de licitaţie pentru 3G, 5G şi aşa mai departe, în condiţiile în care în altă ţară, Italia, care este de trei ori mai mare decât România, licenţele 5G au fost valorificate contra a 5,6 miliarde de euro. Noi am spus măcar un miliarde de euro să fie obţinut pe licenţele 5G din România. Adică de şase ori mai puţin, de-acolo plecăm, dar nu sub 500 de milioane, aşa cum s-au gândit, la un moment dat, aceşti operatori de pe piaţă. Aici trebuie să vedem interesul ţărilor şi al românilor”, a declarat Vâlcov pe data de 3 martie.

Avertisment pe canalele diplomatice. Pentru că partenerii europeni ai Americii nu s-au mișcat destul de repede și chiar au dat semne de ezitare în relația cu Huawei, avertismentul a devenit oficial într-o scrisoare foarte clară, transmisă de ambasadorul SUA în Germania, citată de Wall Street Journal.

Solicitarea de boicot împotriva companiei, venită din partea ambasadorului SUA la Berlin, este motivată de riscurile de securitate națională pe care le-ar presupune implicarea alături de gigantul chinez.

Concret, ambasadorul american în Germania, Richard Grenell, a spus că Statele Unite nu va putea să își păstreze același nivel de cooperare cu agențiile de securitate germane dacă țara va permite companiei Huawei sau altor firme chinezești să participe în următoarea generație de rețele mobile 5G.
În scrisoarea adresată ministrului german al economiei Richard Grenell a declarat că sistemele de comunicații sigure sunt esențiale pentru cooperarea în domeniul apărării și al inteligenței și că firme precum Huawei ar putea compromite acest lucru.

Avertizarea arată interesul mare al administrației Trump de a convinge aliații să boicoteze gigantul tehnologic chinez. Statele Unite, Australia și Noua Zeelandă au interzis deja firmelor locale să utilizeze Huawei în tehnologia pentru rețelele lor de 5G.

Licitația pentru dezvoltarea tehnologiei 5G, care ar trebui să aibă loc până la sfârșitul anului, pune un plus de presiune pe România care va trebui să tranșeze problema, poate chiar înaintea celorlalte țări din Europa.

Relevanța scrisorii este cu atât mai mare cu cât Germania este membră a 14 Eyes, o alianță în domeniul informațiilor, care cuprinde 14 țări dezvoltate, un fel de comunitate de informații dominată de SUA.

Cât de bine stă Huawei în România. În acest context, România este prinsă la mijloc: pe de o parte nu poate ignora presiunea aliaților, dar pe de altă parte are un istoric destul de bogat și complicat totodată în relația cu Huawei.

În urmă cu doi ani, la București a fost înființat Enterprise Global Service Center (EGSC), o platformă multi-servicii în care compania chineză a investit 10 milioane de euro, potrivit start-up.ro. De asemenea, Huawei este implicată în dezvoltarea rețelelor 5G în România și are chiar un memorandum semnat cu România în vremea guvernării Ponta când s-a produs o apropiere mai vizibilă de China.

Enterprise Global Service Center (EGSC) de la București este un picior important pus în Europa de gigantul chinez, de unde deservește 170 de țări, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Huawei Enterprise a investit mai mult de 10 milioane de euro în construirea acestui centru, care constă în patru unități: suport tehnic, implementare de la distanță, operațiuni de rețea, precum și suport pentru parteneri și marketing.

Rolul lui este foarte important în angrenajul gigantului chinez. Potrivit siteului oficial al Huawei, unitatea de suport tehnic este responsabilă cu furnizarea de piese de schimb, cu dispecerizarea inginerilor de service și cu furnizarea unui management centralizat al cererii de servicii, unitatea de livrare la distanță conectează practic clienții, cu experți în servicii globale care utilizează dispozitive inteligente.

”Cu această capacitate, inginerii Huawei pot ghida clienții și partenerii prin activități de planificare, proiectare, verificare și de asigurare a serviciilor, indiferent unde se află.

Unitatea de operare a rețelei asistă clienții prin outsourcing IT și Smart Network Operation Services (NOS) pentru a-și reduce costurile de operare și a le ajuta să se concentreze asupra afacerii lor principale” este o informație furnizată de companie la momentul deschiderii centrului.

Memorandum pe vremea lui Ponta. ”Prietenia” României cu concernul chinez merge și mai în spate. Cu patru ani mai devreme de inaugurarea centrului, respectiv în data de 25 noiembrie 2013, Guvernul României a semnat, prin Ministerul Societății Informaționale (MSI), reprezentat de ministrul Dan Nica, un Memorandum de Înțelegere cu Huawei.

De remarcat ar fi că memorandumul a fost semnat într-o ceremonie la Palatul Victoria, ocazionată de primirea de către prim-ministrul Victor Ponta a premierului chinez la București, împreună cu o delegație de oficiali și oameni de afaceri. Era perioada unei apropieri accelerate față de China, inițiată de Ponta.

Prin documentul citat, ministerul conduse de Nica ”venea în întâmpinarea” Huawei, în vederea participării la construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica.

Nu este suficient de clar în ce măsură prevederile memorandumului s-au concretizat. Asta în condițiile în care după izbucnirea scandalului, STS a anunțat că ”infrastructura critică de comunicații a României nu folosește echipamente Huawei. Adică exact una dintre prevederile importante ale memorandumului nu s-a aplicat.

„Notăm că STS nu a fost consultat, nu a aprobat acel document şi nu are nici o implicare în implementarea lui”, a arătat instituţia, într-un răspuns trimis la o solicitare adresată de Reuters în data de 26 februarie.

Ministerul Comunicațiilor a anunțat că a demarat o ”consultare instituțională” cu ”autoritățile naționale cu competență și expertiză în acest domeniu în vederea reunirii tuturor informațiilor relevante de care dispun autoritățile statului român pe acest subiect”.

Nici o autoritate a statului nu a putut însă explica ce prevederi din memorandum s-au aplicat și care este stadiul de implementare.

Implicarea în proiectul 5G și solicitarea PNL. Standardul 5G este pe cale să revoluționeze lumea digitală și este cel mai așteptat eveniment pe piața comunicațiilor întrucât va reprezenta o revoluție în ceea ce privește viteza de transfer a datelor pentru telefoanele mobile. Predicțiile vorbesc despre viteze de transfer de 10 ori mai mari decât în prezent.

La mijlocul lui decembrie 2017, Orange România, în parteneriat cu Huawei, a testat în premieră pentru țara noastră soluția ”Massive MIMO” (Massive Multiple Input Multiple Output). Testul a oferit viteze de download de 2,5 ori mai mari decât de obicei, dar și viteze de upload de cinci ori mai mai decât în mod obișnuit, pe o rețea 4G.

Adevărata miză este însă licitația pentru rețelele 5G, care ar trebui să aibă loc la sfârșitul anului. Șeful ANCOM, Sorin Grindeanu a anunțat că implementarea 5G va necesita investiţii din partea operatorilor de 58 miliarde de euro, la nivelul UE, până în 2025. În România ar fi nevoie de aproximativ 2 miliarde de euro, sume care nu includ costurile pentru licenţe.

Acesta este contextul în care cel mai mare partid de opoziție din România a anunțat că va declanșa o investigație publică privind contribuția Huawei la infrastructura critică și că va încerca să blocheze compania de la participarea la dezvoltarea infrastructurii 5G.

„Avem nevoie să ne protejăm interesele strategice și există multe suspiciuni. Este extrem de urgent să blocăm orice tranzacții publice, contracte, licitații co compania chineză”, a spus liberalul Pavel Popescu, vocea PNL în această chestiune.

Replica a venit indirect, prin presa de propaganda a Rusiei, care a cerut capul liberalului. ”Ar fi cazul ca procurorii să se sesizeze, fiindcă din declarații rezultă că România ar putea pierde sume uriașe din cauza unui demers cu motivații absconse sau ”strategice”, arată un articol publicat în Sputnik.

Care este de fapt, problema. Compania Huawei este suspectată că a inclus în tehnologia furnizată niște căi digitale ascunse („backdoors”) care ar permite serviciilor chinezeşti să supravegheze conţinutul comunicărilor făcute în exteriorul teritoriului lor.

Pe scurt, oficialii americani din domeniul spionajului consideră că telefoanele inteligente și echipamentele de rețea produse de Huawei ar putea fi utilizate pentru a efectua operațiuni de spionaj sub acoperire, ei referindu-se în special la următoarea generație, avansată, de tehnologie 5G.

Ca reacţiile la acuzaţiile potrivit cărora autorităţile de la Beijing ar putea utiliza infrastructurile produse de Huawei pentru spionaj, producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii Huawei a lansat o invitaţie către mass media din străinătate pentru ca acestea să vină să viziteze sediul companiei. De asemenea, a publicat un advertorial în mai multe ziare importante din SUA în care a negat toate acuzațiile.

Companie chineză cu o structură de proprietate neclară și legăturile cu guvernul. Huawei Technologies Co. Ltd. este o companie de telecomunicații chineză fondată în 1987 de către Ren Zhengfei, fost inginer înrolat în Armata de Eliberare a Poporului. Având cartierul general în metropola Shenzhen din provincia sudică Guangdong, compania are 180.000 de angajați și realizează produse precum telefoane inteligente, tablete, rețele fixe și mobile de bandă largă etc.

Huawei este cel mai mare furnizor mondial de echipamente de rețea de telecomunicații și al doilea mare producător de smartphone-uri din lume, având anul trecut venituri de aproximativ 92 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte companii similare din China, Huawei își desfășoară o mare parte din activitățile sale în străinătate, fiind lider de piață în multe țări din Europa, Asia și Africa.

Huawei afirmă că este o companie privată și se descrie ca fiind deținută de către angajați, deși structura sa exactă de proprietate nu este cunoscută. Ren Zhengfei, care s-a alăturat Partidului Comunist în 1978, are o avere estimată la 3.4 miliarde de dolari.

Huawei a fost unul dintre primii furnizori de echipament de telecomunicații într-un moment în care China investea masiv pentru a-și moderniza rețelele, importând o mare parte din echipamentul său. Compania a început să concureze la nivel internațional în anii 1990 și a fost cunoscută pentru faptul că oferea prețuri mult mai mici decât companiile concurente.

Acuzații de furt de secrete comerciale și colaborare cu guvernul chinez. Multe firme rivale au afirmat că Huawei furniza echipamente copiate de la ele la prețuri mici. De altfel, unele dintre aceste companii, printre care Cisco Systems și Motorola, au declanșat acțiuni în instanță, acuzând Huawei de furt de secrete comerciale.

Cert este că firma chineză a cheltuit foarte mulți bani pe cercetare și dezvoltare și acum este considerată lider mondial în ceea ce privește tehnologia rețelelor de telecomunicații și telefoane inteligente de ultimă generație.

În urmă cu câțiva ani, Huawei a început să lucreze la dezvoltarea unor tehnologii de securitate avansată, împreună cu Biroul de Securitate Publică în regiunea Xinjiang, din vestul Chinei. Zona a devenit una pilot pentru tehnici avansate de supraveghere și control al populației. Autoritățile chineze au cheltuit fonduri importante pentru a transforma Xinjiang într-o zonă de testare a tehnologiilor vizând recunoașterea facială, monitorizarea digitală și inteligența artificială, toate folosite în activitățile de poliție.

Legea chineză impune companiilor din China să „sprijine, să coopereze și să colaboreze în activitatea națională de informații” după cum le solicită Beijingul, lucru care a stârnit îngrijorare în Occident.

Huawei a negat însă constant că are legături „necorespunzătoare” cu guvernul chinez sau că ar colecta date în numele regimului comunist, susținând că este o firmă independentă. Criticii se întreabă însă cât de multă independență ar permite Beijingul unei companii care este o componentă crucială a infrastructurii de telecomunicații din țara comunistă.