Cum i-ar putea ajuta Trump pe protestatarii din Iran? Experții răspund pentru G4Media

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Există puține instrumente pe care Administrația Trump le are și pare dispusă să le folosească pentru a ajuta protestatarii iranieni, cu excepția acțiunii militare împotriva regimului islamist de la Teheran, au declarat pentru G4Media.ro experți americani. Cât de probabil este însă scenariul ca Trump să atace Iranul și să-i susțină pe manifestanții anti-Khamenei care i-au cerut ajutorul în mijlocul protestelor reprimate cu violență?

Proteste violente

Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, în contextul în care, de aproape două săptămâni, milioane de iranieni au ieșit în stradă, protestând inițial împotriva crizei economice, dar treptat împotriva întregului regim. Protestele, care au început în Teheran la 28 decembrie 2025, s-au extins rapid la peste 100 de orașe din toate cele 31 de provincii ale țării, potrivit CNN.

Demonstrațiile au fost declanșate de scumpirea drastică a bunurilor de bază, precum uleiul și carnea, după ce Banca Centrală a Iranului a pus capăt unui program prin care unii importatori puteau accesa dolari ieftini. Proprietarii de magazine din Marele Bazar din Teheran, tradițional susținători ai regimului, au fost printre primii care au ieșit în stradă, urmați de studenți și alte categorii sociale. Inițial nemulțumirile au fost economice, dar rapid s-au transformat în revendicări politice, inclusiv sloganuri anti-regim și cereri pentru revenirea monarhiei.

Protestele au fost urmate de o represiune puternică a autorităților. Conform organizației pentru drepturile omului HRANA și celor de la Iran Human Rights (IHRNGO), cel puțin 116 de persoane au murit și peste 2.300 au fost arestate în ultimele două săptămâni. Printre victime se numără atât protestatari, cât și membri ai forțelor de ordine.

Oficiali israelieni și americani au declarat însă pentru Axios că bilanțul real al morților este probabil de câteva ori mai mare decât cele 116 decese raportate sâmbătă de HRANA.  AP a raportat duminică dimineața, citând activiști, că bilanțul morților ar fi de 203 persoane.

Postul de televiziune al opoziției iraniene “Iran International” a relatat și el sâmbătă seara că 2.000 de protestatari ar fi fost uciși în ultimele 48 de ore, iar un oficial israelian a afirmat că numărul total al morților depășește 1.000. Alte estimări sunt mai mici. Un oficial american s-a limitat să spună că bilanțul victimelor este “ridicat.” Niciuna dintre aceste cifre nu a fost însă confirmată, a precizat Axios.

Medicii din spitalele din Teheran și Shiraz au descris o situație critică: secțiile de urgență sunt depășite, personalul insuficient, iar multe victime prezintă răni prin împușcare la cap și la ochi.

Autoritățile iraniene au impus un blackout național al internetului începând de joi seara, tăind accesul la rețele mobile și la servicii online. Măsura, menită să împiedice organizarea protestelor și fluxul de informații, a avut efectul contrar, galvanizând și mai mulți oameni să iasă în stradă, potrivit unui locuitor din Teheran, citat de CNN.

Reacția oficială a regimului a fost dură: Procurorul General al Iranului a declarat că toți protestatarii care comit vandalism sau atacuri asupra proprietății publice vor fi acuzați de “moharebeh” (război împotriva lui Dumnezeu), fapt pedepsit cu moartea. În același timp, comandantul Armatei iraniene a avertizat că protestele sunt orchestrate de “inamici cu scopuri malefice.” 1z9at)

Pe de altă parte, CNN a notat că protestele au readus în prim-plan figura lui Reza Pahlavi, fiul fostului șah, care se află în exil în SUA și a cerut manifestații coordonate și greve în întreaga țară. Deși sprijinul pentru monarhie rămâne controversat și diviziv, protestatarii îl văd ca pe un simbol al unei alternative la actualul regim. Experții spun însă că lipsa unei opoziții organizate face dificilă orice schimbare rapidă a regimului. Comentatorii de peste ocean spun că protestele reprezintă cea mai mare provocare la adresa regimului iranian de la mișcarea “Woman, Life, Freedom” din 2022. Peste 100 de orașe sunt afectate, iar blocajul informațional nu a reușit să reducă amploarea manifestațiilor. Economia slăbită, nemulțumirea populației și un stat paralizat de sancțiuni internaționale plasează Iranul într-o situație extrem de volatilă.

Analiștii cred ca, pe termen scurt, regimul folosește represiunea și controlul strict al informațiilor ca principale instrumente, însă perspectiva unei schimbări politice majore rămâne deschisă. În fața unei populații extrem de mobilizate și a presiunilor internaționale, viitorul Iranului este profund incert, spun analiștii.

SUA, gata să intervină?

Acesta este contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat Iranul să nu răspundă violent manifestațiilor de protest, amenințând că SUA vor reacționa “foarte puternic acolo unde îi doare.”

Liderul de la Casa Albă a declarat sâmbătă că administrația sa este pregătită să îi ajute pe protestatarii din Iran să obțină libertatea pe care o caută. În declarațiile sale, Trump a mers mai departe decât până acum și a sugerat că SUA ar putea interveni în favoarea protestatarilor, indiferent dacă regimul recurge sau nu la violență împotriva acestora.

“Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt pregătite să ajute!!!” a scris Trump pe contul său de Truth Social. Axios a reamintit că Trump a afirmat de mai multe ori în ultima săptămână că va folosi forța militară dacă regimul iranian va folosi forța împotriva protestatarilor.

“Iranul are mari probleme. Mi se pare că oamenii preiau controlul asupra unor orașe despre care nimeni nu credea, până acum câteva săptămâni, că ar fi posibil. Urmărim situația foarte atent. Am spus foarte clar că, dacă vor începe să omoare oameni, așa cum au făcut în trecut, vom interveni… asta nu înseamnă trupe la sol, dar înseamnă că îi vom lovi foarte, foarte dur acolo unde îi doare,” a declarat Trump vineri.

Comentariile lui Trump oferă un impuls suplimentar protestatarilor și pun o presiune mai mare asupra regimului, pe fondul intensificării nemulțumirilor din țară, a scris Axios. Publicația a citat doi oficiali americani care au spus că liderul de la Casa Albă ia în considerare mai multe opțiuni pentru sprijinirea protestelor din Iran și slăbirea regimului.

“Toate opțiunile sunt pe masă pentru președintele Trump, dar nu a fost luată nicio decizie,” a declarat un oficial american.
O altă sursă a spus că discuțiile au inclus și lovituri militare, însă majoritatea opțiunilor prezentate președintelui în acest stadiu nu sunt “cinetice” (nu implică acțiuni militare directe), de teamă că ele ar submina validitatea protestelor.

Alte opțiuni includ măsuri de descurajare a regimului, precum anunțarea trimiterii în regiune a unui grup de atac (având în frunte un portavion). Una dintre surse a mai spus că sunt luate în calcul și atacuri cibernetice, precum și operațiuni informaționale împotriva regimului islamist.

Oficialii americani au recunoscut însă că este dificil de prevăzut ce opțiune va alege Trump, dar folosirea forței militare nu este exclusă complet.  La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că Statele Unite sprijină “poporul curajos al Iranului.”

În replică, ayatollahul Ali Khamenei a acuzat SUA că încearcă să incite protestele și i-a cerut lui Trump să se “ocupe de problemele din propria țară.”  Iar sâmbătă, atât armata iraniană, cât și Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) au emis declarații publice în care și-au reafirmat loialitatea față de regim și au subliniat că dușmanii Iranului – Statele Unite și Israelul – se află în spatele protestelor.

IRGC a susținut în declarația sa că “teroriști” sunt implicați în proteste și a subliniat că afectarea realizărilor Revoluției Islamice din 1979 reprezintă o “linie roșie.” Președintele Masoud Pezeshkian a avertizat și el duminică că, în cazul în care SUA vor ataca, Iranul va lovi bazele americane și Israelul ca represalii. Pezeshkian a mai declarat că Iranul este hotărât să abordeze criza economică care a declanșat protestele.

Ajutor de la Trump?

G4Media.ro a consultat mai multi experți din SUA, specializați în Republica Islamică și regiunea sensibilă a Orientului Mijlociu, cărora le-a cerut să raspundă la două întrebări:

1) Reprezintă aceste proteste o amenințare reală pentru regim și este plauzibilă o schimbare de conducere la Teheran?

2) Cum, dacă este posibil, ar putea președintele Trump să sprijine protestatarii iranieni fără ca acest lucru să aibă efecte adverse?

Iată ce ne-au răspuns ei: Eric Lob, Profesor asociat și director al programului de masterat în Științe Politice, Departamentul de Politică și Relații Internaționale, Florida International University:

• Este dificil de prezis ce se va întâmpla. Dacă acest val de proteste va semăna cu cele anterioare, este probabil să fie reprimat prin întreruperea internetului și represiunea statului. Cu toate acestea, ele continuă să reprezinte o provocare reală la adresa legitimității unui regim aflat sub o presiune internă și internațională tot mai mare.
• Pentru iranienii din interiorul și din afara țării, amenințările președintelui Trump privind o posibilă intervenție militară reprezintă o chestiune divizivă. Unii iranieni își doresc o intervenție mai dură pentru a răsturna un regim tot mai nepopular. Alții se tem de implicațiile asupra suveranității și stabilității Iranului, având încă proaspete în memorie moartea și distrugerile provocate de războiul de douăsprezece zile (cu Israelul și SUA din vara trecută). De asemenea, declarațiile lui Trump riscă să întărească narațiunea regimului potrivit căruia protestatarii ar fi agenți străini, în încercarea de a-i delegitima.

Elizabeth Shakman Hurd, Profesor și șef al Departamentului de Studii Religioase și profesor de Științe Politice la Northwestern University:

• Da. Acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de proteste ample împotriva regimului și ele au, fără îndoială, potențialul de a provoca profund regimul. Totuși, mă aștept ca această provocare să fie însoțită de violență, deoarece regimul va percepe situația ca pe o luptă existențială. Aș urmări eventuale defecțiuni în rândul agențiilor de securitate. Acest lucru ar fi un semn favorabil pentru protestatari.
• Nu cred că Trump poate sprijini protestatarii iranieni fără ca acest lucru să se întoarcă împotriva lor. Sprijinul său este “sărutul morții.”

Grupurile societății civile din SUA și organizațiile pro-democrație se află însă într-o poziție diferită și pot – și ar trebui – să se pronunțe în favoarea omologilor lor iranieni care cer democrație. Poporul iranian este pe deplin conștient că guvernul SUA nu vorbește în numele tuturor sau chiar al majorității americanilor, la fel cum guvernul iranian nu reprezintă majoritatea iranienilor. Ambele societăți trăiesc sub o conducere violentă și nedemocratică și se opun acesteia. Trebuie să ne sprijinim reciproc în perioade dificile.

Arang Keshavarzian, Profesor de Studii din Orientul Mijlociu și Studii Islamice, New York University:

•  Protestele, care fac parte dintr-un ciclu de mobilizare și critică a establishmentului politic început în 2009, reprezintă o provocare reală pentru Republica Islamică. Nu doar că sunt răspândite geografic și în creștere ca amploare, dar revendicările lor sunt fundamentale. Protestatarii indică întregul regim ca fiind responsabil pentru deteriorarea condițiilor economice de viață ale populației și pentru represiunea politică. Între timp, bugetele statului au fost grav afectate de sancțiunile internaționale, creșterea economică scăzută și corupția rampantă, precum și de existența unor entități monopoliste. În cele din urmă, tensiunile internaționale și imprevizibilitatea generate de Donald Trump și Israel au adăugat o nouă dimensiune provocărilor politico-economice în curs. Cu toate acestea, până în prezent nu am asistat la defecțiuni majore, aparatul de securitate pare organizat și puternic, iar opoziția este divizată și lipsită de un proiect coerent.
• Există puține instrumente pe care Administrația Trump le are și pare dispusă să le folosească, în afară de acțiunea militară, și îmi este greu să văd cum asta i-ar ajuta pe protestatari și, dimpotrivă, ar putea face ca situația să fie tratată și mai mult ca o problemă de securitate, ceea ce ar putea duce la o reacție militară dură sau chiar la o lovitură de stat. Iranienii dau dovadă de un mare curaj și folosesc acest moment pentru a confrunta regimul în termenii lor proprii.

Surse: CNN, Axios, BBC, New York Times, FoxNews, Tasnim News, Truth Social