Cum funcționează reprezentarea politică a minorităților naționale în Ungaria? Interviu cu Traian Cresta, reprezentant parlamentar al minorității românești
În urma alegerilor parlamentare din Ungaria din 3 aprilie, pe lângă cei 199 de deputați în Adunarea Națională, au fost aleși și reprezentanții fără drept de vot ai celor 13 minorități naționale oficial recunoscute. Cum funcționează acest sistem? Reprezentantul parlamentar al minorității românești, Traian Cresta, a dat explicații într-un interviu la G4Media.
Traian Cresta: În legislația actuală a Ungariei legea specială, relevantă, este cea din anul 1993, actualizată, privind drepturile naționalităților, care sunt definite în Legea Fundamentală (Constituția) în vigoare ca factori constitutivi ai statului ungar (astfel, terminologia uzuală în Ungaria nu este ”minorități naționale”, ci pentru evidențierea însemnătății acestui statut: ”naționalități”), care reia tradiția legii despre drepturile naționalităților, din anul 1868, la un an după constituirea statului dualist Monarhia Austro-Ungară, fiind considerată prima lege de acest gen din Europa, care după încheierea Primului Război Mondial practic nu a mai funcționat, revenirea la reglementarea legislativă a drepturilor naționalităților având loc abia în 1993.
Modificarea din anul 2011 a Legii privind drepturile naționalităților a prevăzut și reprezentarea în Adunarea Națională (Parlamentul unicameral al Ungariei) cu începere din ciclul 2014-2018, a celor 13 naționalități istorice, înregistrate, recunoscute oficial.
În acest scop în legislația electorală s-au prevăzut condiții preferențiale, fiecare naționalitate având dreptul să candideze pe o listă națională (adică una singură pe țară), identic cu partidele politice, dar fără obligația de a obține minimum 5% din voturi pentru a accede în Parlament, iar capul de listă al naționalității respective devine deputat dacă obține un sfert din numărul voturilor cotei obligatorii pentru listele naționale ale partidelor (existând numai o singură asemenea cotă preferențială pentru fiecare listă de naționalitate, înregistrată), iar dacă nu obține numărul de voturi conform cotei preferențiale, capul de listă devine chiar și cu un număr minim de voturi valabile, reprezentant parlamentar, care, față de deputat nu are drept de vot în plenul Adunării Naționale, poate lua cuvântul numai dacă cere aceasta în mod expres și cererea i se acceptă prin vot, nu are drept de inițiativă legislativă individuală – în rest beneficiază de egalitate de drepturi și tratament cu deputatul.
În Ungaria gremiile (formele) de reprezentare ale celor 13 naționalități recunoscute oficial – în baza Legii Naționalităților din 1993 – sunt autoguvernări, conform aceluiași regim ca cele ale puterii locale (nu consilii, uniuni, etc., terminologia exprimând intenția legiuitorului ca acestea să funcționeze cu cea mai mare autonomie posibilă în sfera lor de competență) alese la nivel local, regional și național, în funcție de numărul persoanelor care s-au declarat la recensământul populației ca apartenenți unei naționalități.
Naționalitatea română în anul 2019 a ales 66 de autoguvernări locale, 4 regionale (în 3 județe vecine cu România și Budapesta), respectiv Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria, cu sediul la Giula, care deține și instituții de educație, învățământ, culturale și a cărei Adunare Generală are dreptul de a prezenta la alegerile parlamentare lista naționalității române.
În fapt, șanse reale de a dobândi mandat de deputat cu drepturi depline în persoana capului de listă are naționalitatea rromă, respectiv cea germană, al căror efectiv oficial depășește 150.000 de persoane (Acum, pe 3 aprilie a dobândit mandat capul de listă al naționalității germane, depășind baremul de 23.000 de voturi al cotei preferențiale).
Reprezentanții în Adunarea Națională ai celorlalte naționalități înregistrate își desfășoară activitatea parlamentară ca membrii cu drept deplin (și de vot) în Comisia permanentă pentru naționalitățile din Ungaria, această Comisie având competență ca gremiu parlamentar în privința aproape tuturor subiectelor de pe ordinea de zi și tuturor activităților parlamentare colective. Această situație nu a generat niciun conflict în primele două cicluri, încheiate acum, constatându-se în general consens între forțele politice prezente în Parlament în cazul subiectelor legate de naționalități, de interesele specifice ale acestora, susținerea comunităților noastre.
Totodată, Comisia poate delega unul sau mai mulți membri, cu drept de consfătuire, în majoritatea celorlalte comisii permanente ale Adunării Naționale. De exemplu, eu sunt membru al Comisiei permanente pentru naționalități, iar în cadrul acesteia vicepreședintele Subcomisiei pentru educație publică, învățământ, cultură și culte, precum și membru delegat din partea Comisiei în Comisia permanentă pentru afaceri europene.
Legislația electorală prevede ca un alegător care s-a înregistrat ca votant de naționalitate, trebuie să declare oficial dacă intenționează să voteze și la alegerile parlamentare, în acest caz având drept de vot, ca toți ceilalți, pentru candidații parlamentari individuali, respectiv pentru lista naționalității la care este înregistrat, neavând un drept de vot în plus și pentru altă listă națională, adică de partid.
Această situație legislativă, nevoia de a decide între lista de naționalitate și o listă de partid, datorită preferințelor politice a majorității alegătorilor, explică numărul scăzut de înregistrări, respectiv de voturi efective pentru alegerile parlamentare de naționalitate.
În același timp, la alegerile organizate din 5 în 5 ani pentru gremiile de conducere ale puterii locale nu există această situație, cei care s-au înregistrat ca alegători de naționalitate pot vota atât pentru autoguvernările ”standard”, ca toți ceilalți, cât și pentru autoguvernările de naționalitate – ceea ce se și reflectă în numărul voturilor acordate ambelor categorii de autoguvernări.
Rep: Care este dimensiunea actuală a minorității românești din Ungaria?
Traian Cresta: Numărul oficial al cetățenilor ungari, cu domiciliul stabil în Ungaria, care s-au declarat de naționalitate română, la ultimul recensământ, organizat în vara anului 2011, a fost de 35.641, dar din statisticile parțiale publicate între timp reiese că efectivul real a depășit deja cifra de 36.000, starea de fapt exactă urmând să rezulte din recensământul populației prevăzut pentru 2021, dar care se va realiza în anul curent. Naționalitatea română este a treia cea mai mare în Ungaria, după rromi și germani, cu puțin înaintea slovacilor.
Având în vedere cele de mai sus, față de acest efectiv, în momentul alegerilor din 3 aprilie 2022, numărul celor înregistrați ca votanți de naționalitate română a fost de 6.617, din care cei care s-au înregistrat și pentru alegerile parlamentare a fost de 966, iar numărul voturilor valabile, ca rezultat final al numărătorii, a fost de 526 pentru lista română.
Rep: Există printre cei 199 de deputați aleși în Adunarea Națională din partea partidelor politice vreunul de origine română?
Traian Cresta: În acest moment nu avem încă rezultatul final al alegerilor, numele tuturor deputaților, dar din ce cunosc acum, nu văd deputați de naționalitate română.
Partidul condus de Viktor Orban FIDESZ, în alianță cu KDNP, a obținut 2/3 din mandatele în Adunarea Națională, a patra victorie consecutivă în alegerile parlamentare. În același timp Ungaria este criticată de Uniunea Europeană pentru nerespectarea drepturilor omului și în curs de sancționare pentru nerespectarea legislației europene.
Rep: Orban a fost felicitat de președintele Rusiei Vladimir Putin pentru victoria sa în alegeri după o campanie electorală în care a adoptat o poziție mai degrabă favorabilă Rusiei, singurul lider din UE care a adoptat o astfel de poziție. Nu vă îngrijorează perspectiva izolării Ungariei în UE?
Traian Cresta: Procedurile demarate în cadrul UE sunt în curs, precum și dezbaterile, respectiv tratativele dintre UE și guvernul Ungariei, deci ar fi prematur să formulez o părere, în orice caz, nu cred că Ungaria se va izola în cadrul UE, consider și sper că părțile vor găsi cele mai adecvate și rezonabile soluții.
Rep: Care sunt relațiile dumneavoastră cu autoritățile de la București?
Traian Cresta: Activez în domeniul naționalității române din Ungaria de la începutul anilor 1990, astfel, am avut ocazia să colaborez cu mai toate autoritățile românești implicate, și în orașul meu natal, Bătania, localitate de frontieră, și când am făcut parte din conducerea organizațiilor care reprezintă la nivel național interesele comunității noastre, fiind și președinte al Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria până în 2014, iar de atunci, în calitate de reprezentant ales al naționalității române în Adunarea Națională a Ungariei.
Am avut și am relații permanente, bune cu misiunile diplomatice românești de la Budapesta, Giula, Seghedin și Debrețin, cu ministerele de resort românești, îndeosebi cel de afaceri externe, educație și învățământ, aparatul guvernamental administrația prezidențială, cu foarte multe conduceri ale puterii locale, atât în județele limitrofe, vecine, cât și în interiorul României, cu instituțiile de învățământ superior, cu numeroși întreprinzători mici, mijlocii și foarte mari, de asemenea, firește, cu foarte mulți politicieni, locali și din Parlamentul României, prieteni și parteneri de colaborare în susținerea naționalităților noastre, a dezvoltării relațiilor dintre România și Ungaria, pe toate planurile posibile.
Menționez și excelentele relații de colaborare cu președintele Uniunii Federale a Naționalităților Europene, domnul Vincze Lóránt, euro-deputat UDMR.
În calitate de membru în delegația ungară, am participat la lucrările Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, creat în baza Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria, care a contribuit în mod deosebit la mobilizarea din partea ambelor guverne de demersuri și sume de sprijin financiar semnificative pentru naționalitățile din țările noastre, dar care din anul 2011 nu funcționează, fiind pentru mine unul din obiectivele prioritare să perseverez pentru reluarea activității Comitetului, așa cum au stabilit miniștrii afacerilor externe ai țărilor noastre, cu ocazia întâlnirii lor de la Giula din 28 aprilie 2021.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank